Vânătoarea de gülenisti, cetățeni turci acuzați ca sunt suporteri ai unuia dintre cei mai puternici oponenți ai regimului actual de la Ankara continuă în toată Europa, atât prin cereri de extrădare, cât și prin inițiative care nu sunt transparente sau legale. În cazul conflictelor sau a crizelor din cadrul unui sistem de alianțe, una dintre cele mai utilizate metafore este cea a „cutremurului politic”.
Acest lucru pare să se fi întâmplat la un moment dat între mișcarea condusă de imamul Fetullah Gülen și liderul Akp, Recep Tayyp Erdoğan. După o convergență a intereselor și strategiilor pentru o perioadă lungă de timp, ruptura dintre cele două forțe a fost suficient de clară și de senzațională pentru a fi dusă la includerea mișcării Hizmet pe lista organizațiilor teroriste din Republica Turcă de azi, împreună cu Pkk, Daesh sau Dhkc-p.
Cu toate acestea, dacă acest cutremur politic (și social) și-a avut epicentrul în Turcia în 2013, fiind pretextul celei mai mari operațiuni anticorupție din Turcia ultimelor cinci decenii, tentativa de lovitură de stat din 2016, pentru care Gülen și ai lui sunt acuzați oficial a dus la o înăsprire fără precedent a politicii lui Erdogan, culminând cu ofensive succesive de epurare a structurilor statale turce. Flosirea acestui moment pentru a construi și întări puterea președintelui Erdogan nu mai are dubiu. Iar acest proces devine din ce în ce mai mult un punct de tensionare a relațiilor internaționale ale Turciei cu multe dintre țările lumii. De aceea poate mai puțin cunoscute sunt efectele acestor politici în afara teritoriului turc, unde ecoul șocurilor devine din ce în ce mai puțin puternic.
Hasan Baris este un cetățean turc cu domiciliul în Chișinău (Republica Moldova) de peste douăzeci de ani și acum director al liceului inspirat de Gülen, „Orizont”. Despre situația cu care se confruntă, acesta declara: „La început, am sperat sincer că Erdoğan ar putea fi un bun aliat pentru dezvoltarea țării noastre, el a promis democrația și respectarea drepturilor omului și am fi sprijinit orice partid care și-a stabilit aceste două obiective. Credem în educație: am vrut să formăm o nouă generație de cetățeni competenți, capabili să facă față provocărilor din prezent și să treacă turcă spre modernitate. Dar, la un moment dat, liderul AKP a schimbat total cursul și au început persecuțiile".
În iunie 2019, Republica Moldova a primit o sentință severă a Curții Europene a Drepturilor Omului: în octombrie 2018, în fața a șapte cetățeni turci, toți angajați în școlile Orizont (există cinci sucursale în țară), au fost „luați” și duși la Turcia. Acest lucru s-a întâmplat ca urmare a unei operațiuni comune a serviciilor de informații moldovenești și cele turce. În fața Curții Europene guvernul Chișinău a susținut că nu a cunoscut amploarea fenomenului și nici nu a luat în calcul ramificațiile legale ale unor astfel de extrădări făcute la presiunea Turciei. Și totuși, într-o țară atât de apropiată, fizic și filosofic, de Uniunea Europeană, Turcia practic a răpit cetățeni sub acuzații false sau niciodată bine documentate.
„Ambasada a fost cea care a condus răpirile”, continuă Hasan Baris. "Aveau o listă de optsprezece persoane care urmau să fie arestate, în mare parte profesori sau directori ai școlilor noastre, dar și oameni de afaceri turci care, la momentul operațiunilor se aflau în străinătate. Eu însumi am fost oprit de către serviciile secrete moldovenești, atunci când mă aflam în mașină cu împreună cu directorul de atunci al liceului Orizont din Ceadir-Lunga (orașul regiunii Turcofone Gagauzia). În timp operațiunii încercau să ne liniștească: „Este un control normal”, „Nu vă faceți griji, nu vă extrădăm” etc. Însă, în final, colegul meu, pe care îl cunosc de douăzeci de ani și cu care m-am mutat aici în Moldova, participând la fondarea școlilor din Orizont, se află în închisoare în Turcia. Eu am fost eliberat după ce serviciile secrete - prin diverse apeluri și verificări – au constatat că numele meu nu este pe lista lor.”
Ambasadele și consulatele turcești, susținute de agenții precum Tika (Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă) și Diyanet (Direcția pentru Religii), întocmesc profilurile adversarilor politici și ale criticilor guvernamentali aflați în străinătate", spune Abdullah Bozkurt, jurnalist și ex-corespondent pentru ziarul fondat de liderul mișcării Hizmet Fetullah Gülen Zamanul de azi. La câteva luni după tentativa de lovitură de stat din 2016, el a fost forțat să fugă în Suedia, unde este acum director al Centrului pentru libertate din Stockholm, un centru de monitorizare a activității represive a regimului Erdoğan.
"Numele lor sunt introduse în liste, aproape un fel de" listă neagră", pe baza cărora sunt începute operațiunile secrete represive. Documentele confidențiale pe care am lucrat arată modul în care această activitate de dosar în Turcia duce la investigații și plângeri chiar și fără prezența acuzatului în zonă. Mai mult existența acestui dosar are adesea repercusiuni asupra membrilor familiei celui vizat de o asemenea anchetă secretă și fără fundament. Realitatea este că Turcia folosește metode ilegale deoarece incriminările gheleniștilor se bazează pe elemente artificiale și acuzațiile sunt deseori fabricate.
Practic, dacă aceste dosare ar fi legale din punct de vedere al dreptului internațional, justiția turcă ar putea trece foarte bine prin canalele desemnate, adică prin folosirea pactele bilaterale de extrădare, lucru pe care nu îl face, punând în schimb presiune pe diverși aliați de conjuctură pentru a executa așa zisele extrădări. Astfel de situații ilegale crează și noi incidente judiciare, astfel că din neatenția autorităților judiciare molodvenești, unii dintre cetățenii turci se află în situația paradoxală de a fi reținuți simultan în închisorile turcești și de a beneficia de statutul de refugiat în Moldova. O situație juridică extremă și care nu are corespondent în Uniunea Europeană.
Prin urmare, atitudinea adoptată de autoritățile din diferite țări implicate în încercările de extrădare se dovedește a fi fundamentală în determinarea rezultatelor campaniei represive demarate de regimul Erdoğan. De foarte multe ori Turcia încearcă să-și folosească influența politică și economică în unele zone pentru a finaliza operațiunile de răpire și extrădare sau exploatează relațiile de încredere ale aparatelor de informații respective.
În cazul Moldovei, relația de dependență a devenit din ce în ce mai strânsă în ultimii ani, având în vedere profunzimea investițiilor turcești pe teritoriu (în special prin Tika) și prezența regiunii turcești Gagauzia, care a beneficiat întotdeauna de ajutorul de la Ankara (la scurt timp după arestarea celor șase cetățeni turci, președintele turc a făcut o vizită în acea zonă). În timpul vizitei președintelui Moldovei, Igor Dodon, la Ankara, la sfârșitul lunii decembrie 2020, pentru a discuta legăturile de securitate și economice, Erdoğan nu a mulțumit pentru „colaborarea” legată de extrădarea celor șase profesori. Atitudinea otomanică a sultanului de la Ankara trebuie să atragă atenția asupra modelului de sper putere regională pe care Turcia de astăzi dorește să îl imporime, încălcând fundamental drepturile și libertățile cetățenilor ei și ai ai altor state.
În mod similar, o strategie de pătrundere în domeniul sprijinului financiar a existat de ceva vreme în zona balcanică, atât de mult încât a fost utilizată categoria „neo-otomanismului” pentru a indica influența în creștere a Turciei. În martie 2018, șase cetățeni turci au fost arestați în Kosovo într-o manieră similară cu cea angajată în Moldova, ceea ce a condus, printre altele, la demisia ministrului de Interne, Flamur Sefaj, și a șefului de informații Driton Gashi. Alte episoade de răpiri și extrădări au avut loc în Bulgaria, în Ucraina și la începutul noului an în Albania.
Este de remarcat că în cazul statelor slabe, aflate la granițele UE, regimul Erdoğan își impune cu ușurință dorințele ilegale. Sunt aceleași națiuni afectate de extrădări care au grijă să nu iasă din echilibrul cu Uniunea Europeană dar menținând în același timp relații bune cu Turcia.
În cazul țărilor cu o democrație puternică și un stat de drept, este clar că Turcia nu poate acționa cu impunitate și există reacții. Germania, de exemplu, a lansat câteva investigații împotriva lui Diyanet pentru presupuse activități de hărțuire împotriva cetățenilor turci din zonă. În Elveția, a fost emis un mandat de arestare pentru prima dată pentru doi oficiali ai ambasadei, probabil sub acoperire a serviciilor de informații turcești, acuzați, cu dovezi, că ar fi încercat să răpească un antreprenor afiliat mișcării Gülen care a locuit la Geneva timp de patruzeci de ani. Suedia are un program extrem de bine fundamentat legal și financiar pentru a proteja refugiații turci de furia celor de la Ankara.
Este important de înțeles că jocul turcesc aduce atingere autorității unice europene asupra drepturilor omului și obligativitatea respectării lor de către toate statele semnatare. Ca atare, un front comun și un proces integrat, pan continental de educare a reprezentanților institutțiilor statului, de la nivel judicir până la nivel de agenții de informații, este nu numai de dorit dar obligatoriu de construit.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
