În timpul unei oportunități foto din Biroul Oval, el le-a spus reporterilor că „nu suntem tratați foarte bine de India, dar se întâmplă că îmi place foarte mult premierul Modi”. Mesajul este simplu: nu prea am ce să ofer pentru a ușura temerile Indiei, dar nu voi face război cum fac, spre exemplu, când vizitez Europa.
Legătura solidă personală dintre cei doi lideri, american și indian, nu creează automat o „alianță naturală” între cele două națiuni.
Diferențele pe o gamă largă de probleme - protecționismul în creștere, fricțiunile comerciale și dorința de la New Delhi de a achiziționa un sistem de apărare aeriană S-400 din Rusia – amenință să perturbe serios relația indo-americană.
Vizita președintelui Trump oferă o oportunitate nu numai de a gestiona direct unele dintre aceste diferențe, dar și de a pune bazele unei convergențe strategice și comerciale unice. Iar această convergență odată realizată, oferă un avantaj strategic imposibil de ignorat de China.
Relația SUA-India este neobișnuită în multe aspecte. În primul rând, legăturile strategice, de securitate și militare, dintre cele două țări au continuat pe o traiectorie ascendentă cu desemnarea Indiei ca „partener strategic în domeniul militar” al Statelor Unite.
Comerțul cu tehnică militară dintre SUA și India a ajuns la 18 miliarde de dolari. Cele două țări împing granițele angajamentului bilateral în domeniul apărării - fie prin acordul de compatibilitate și securitate a comunicațiilor (COMCASA), care facilitează „interoperabilitatea” între forțele de apărare ale țărilor, exerciții militare comune sau acordul de securitate industrială pentru a permite colaborarea dintre diverși actori militari și sectorul privat . De aceea, cu ocazia acestei vizite, se preconizează semnarea unui acord de 2,6 miliarde de dolari pentru a achiziționa elicoptere Seahawk „Romeo” de 24 MH-60.
Cu toate acestea, acest progres ar putea fi umbrit de amenințarea iminentă a sancțiunilor Statelor Unite în conformitate Legea sancțiunilor (CAATSA) dacă India continuă cu dorința sa de a achiziționa sistemul rusesc de rachete S-400. Mai simplu spus, sancțiunile ar avea un efect dezastruos asupra relațiilor SUA-India pentru decenii următoare. India este un stat extrem de consevator, iar sentimentul general la New Dehli este că Trump și SUA folosesc prea ușor arma sancțiunilor economice pentru a își impune punctul lor de vedere.
Un raport al Comitetului permanent pentru apărare al parlamentului indian subliniază că firmele americane au încheiat 13 contracte cu India în valoare de aproximativ 4,3 miliarde de dolari în ultimii trei ani, în timp ce Rusia a semnat 12 contracte pentru doar 1,2 miliarde de dolari. Aceste cifre reprezintă argumentul indian fundamental fața a ceea ce Modi percepe ca fiind un asalt nemeritat la adresa guvernului său din partea lui Donald Trump.
Parteneriatul energetic strategic SUA-India a făcut din cooperarea energetică un element central în relația bilaterală. Obiectivele sunt îmbunătățirea securității energetice, extinderea legăturilor de cercetare și inovare în sectoarele energetice ale ambelor țări. Ca pas următor, vizita președintelui Trump și secretarul energiei, Dan Brouillette, are potențialul de a promova strategiile energetice ale ambelor țări.
India este o piață importantă pentru exportul de petrol brut din SUA, LNG, cărbune și biocombustibili, iar resursele energetice din SUA contribuie la asigurarea securității energetice și a diversității necesare pentru dezvoltarea economică a Indiei. Un subiect intens dezbătut este și definitvarea acordului propus de investitori americani prin care India Petronet LNG s-a angajat să investească 2,5 miliarde de dolari în proiectul LNG Driftwood, în schimbul drepturilor aupra 5 milioane de tone metrice de GNL pe toată durata de viață a proiectului.
Lui Trump exact acest tip de contracte îi plac, iar India știe să obțină puncte politice din astfel de afaceri. Având în vedere că cererea de gaz este în scădere din China, fenomen atribuit unei ierni calde și crizei create de de coronavirusul în curs de desfășurare, India apare un cumpărător din ce în ce mai mare de LNG. Una din marile promisuni ale primului ministru Modi, cu care a și câștigat ultimile alegeri a fost să crească cantitatea de energie electrică generată prin utilizarea gazele naturale, astfel ridicând zonele sărace din India prin introducerea și stabilizarea rețelelor de transport energetic. SUA sunt foarte interesate în eforturile guvernului Modi de a construi infrastructura critică care va facilita dezvoltarea și producerea acestor resurse. Experți indieni au participat recent la o întâlnire crucială cu o delegație a Institutului de Energie Nucleară din SUA în India pentru a discuta despre sprijinul pe care îl poate obține India cu privire la reglementarea pentru exporturile nucleare americane în India și pentru a promova produsele și serviciile americane către Nuclear Power Corporation din India Ltd. Sau alți potențiali clienți.
În cele din urmă, deși nu este clar dacă cele două părți vor fi de acord asupra unui acord comercial general, Donald Trump vrea să se asigure că India dorește un angajament ferm pentru dezvoltarea unei relații comerciale de lungă durată. Astăzi, comerțul bilateral SUA-India crește cu 10%, de la an la an, și a ajuns la 160 de miliarde de dolari în 2019.
Peste 2.000 de companii americane sunt prezente în India. De partea indiană peste 200 de companii indiene au investit 18 miliarde de dolari în SUA, creând astfel 100.000 de locuri de muncă directe. Din 2017/ 2018, deficitul comercial al SUA cu India a scăzut cu 9% pentru bunuri - un punct major de îngrijorare pentru administrația Trump. Cu toate acestea, în timp ce India și-a liberalizat în mod substanțial economia, rămân limitări la investițiile primite în sectoarele cheie precum bancă și asigurări, comerț cu amănuntul cu o singură marcă și media și divertisment, printre altele. India ar trebui să acorde prioritate activă eliminării limitelor de investiții pentru a rămâne cea mai rapidă piață emergentă.
Mai mult decât atât, pentru a încheia orice mare pact comercial cu Statele Unite, India va trebui să abordeze reformele pentru care SUA sunt ferme în a le cere și anume protecția adreselor IP, fluxul liber de date peste granițe, flexibilitatea politicilor de muncă și eficientizarea achiziției de terenuri. Succesul unui regim uniform de impozite pe servicii și servicii (TPS) și codul falimentului introdus în primul mandat al primului ministru Modi vor trebui sa fie asezonate cu măsuri suplimentare de raționalizare și simplificare. Aceste reforme interne minus protecționismul vor face din India un jucător important pe piața globală și un partener extrem de important pentru SUA.
Majoritatea acestor puncte de interes se concentrează asupra preocupărilor americane cu privire la economia indiană, în primul rând pentru că economia Statelor Unite rămâne una dintre cele mai deschise economii din lume. Cu toate acestea, există probleme pe care India le produce prin tarifele sale comerciale, mai ales în domeniul serviciilor. India a dorește să obțină accesul pentru fructele sale pe piața americană, pe lângă restaurarea beneficiilor de reducere a tarifelor, în valoare de 6,3 miliarde USD, de care s-a bucurat până în mai 2019. SUA au eliminat recent India și alte câteva țări din lista sa de țări în curs de dezvoltare, definind-o ca economie emergentă, capabilă deci să platească tarifele normale accesului la piața sa. Dialogul pe această temă va fi destul de tensionat mai ales că nimeni nu se așteaptă ca Donald Trump să fie simpatetic cu doleanțele Indiei.
Un alt aspect contondent, care sigur va fi discutat de către cei doi leaderi se referă la redeucerea accesului indienilor cu studii la obținerea celebrelor vize de muncă în SUA. India a atras atenția asupra barierele puse de către administrația Trump cu privire la libera circulație a persoanelor fizice impuse de regimul de viză H1B. După cum se cunoaște, Trump a înăsprit condițiile de obținere a acestui tip de vize, iar presa de dreapta din SUA și-a înăsprit vizibil tonul față de patronii, în special din Silicon Valley, care practic închid ochii la angajările ilegale de specialiști IT indieni. În timpul discuțiilor, partea indiană este de așteptat să discute despre specificul „ocupării forței de muncă” și „ocupațiilor de specialitate” din cadrul H1B, model care până acum a permis industriei IT și întreprinderilor americane să rămână competitive la nivel global.
Cele mai vechi și cele mai mari democrații din lume, cu credințe și nevoi diferite, pot fi uneori ideologic la poluri opuse, dar știu că au nevoie unul de altul mai mult ca niciodată. Mai ales că cei doi lideri care se întâlnesc pentru a cincea oară în opt luni pot să finalizeze acorduri care să întărească o axă comercială, energetică, militară și de securitate unică în istoria lumii.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Statele Unite au anunțat că intenționează să amplaseze lansatoare de rachete terestre în regiunea Indo-Pacific, capabile să lanseze rachete SM-6 și Tomahawk. Această informație a fost confirmată într-un interviu cu generalul Charles Flynn, comandantul general al Armatei SUA din Pacific, publicat de agenția de presă sud-coreeană Yonhap la 7 aprilie 2024. Desfășurarea are ca scop să abordeze amenințările de securitate tot mai mari din regiune.
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
