Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
Cu o prezență la vot care a bătut toate recordurile în istoria Statelor Unite, chiar și în plină pandemie cu peste 100.000 de cazuri de COVID-19 zilnic în „Tărâmul făgăduinței”, adevărul e că aceste alegeri s-au desfășurat sub imperiul unor tensiuni fără precedent. Cu toate că în genericul alegerilor Joe Biden a fost unul dintre actorii principali, la nivelul percepției publice Biden nu a lăsat decât impresia unui actor în rol secund. În fond, alegerea a fost între a continua încă patru ani cu Donald Trump ori a-l demite pe unul din cei mai controversați președinți din istoria Statelor Unite. Doar așa se explică și numărul uriaș de voturi.
Într-un discurs care va rămâne în istorie, în 2019, în fața Congresului american, și care va fi studiu de caz pentru viitorii studenți de științe politice, Donald Trump rostea celebra frază: „America will never be a socialist country” (n.a. - America nu va fi niciodată un stat socialist). Am evocat acest lucru pentru că e important să înțelegem că scrutinul din 3 noiembrie din SUA a fost și unul ideologic, nu doar politic.
A fost o alegere între conservatorism, reprezentat de Donald Trump, și progresismul globalist reprezentat de curentul democrat prin Joe Biden, dar mai ales Kamala Harris, vicepreședintele ales de Joe Biden. E important să înțelegem că bătălia nu s-a dat neapărat între dreapta și stânga așa cum le percepe noi, ci între conservatorism și progresismul globalist.
Nu mă voi dezice de valorile conservatoare moderate în care cred, însă nu e cazul să ne panicăm că „neo-marxiștii” - termen folosit peiorativ de adversarii progresismului - vor transforma SUA în URSS. E absurd, pueril și vulgar pentru oricine înțelege cât de puțin din democrația americană. Sigur că înfrângerea lui Trump e o înfrângere și a conservatorismului, și una dureroasă, admit acest lucru, dar să propovăduiești ideea că America va deveni socialistă din 20 ianuarie 2021, înseamnă să dai crezare teoriilor conspiraționiste promovate de ultraconservatorii radicali. Voi încerca să explic în următoarele rânduri de ce noua Administrație Biden va fi una moderată, deși progresivă, și de ce toți ochii sunt pe Kamala. Cea care va deveni prima femeie președinte în SUA.
Foto: Joe Biden și Kamala Harris, alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte, sursă foto: Joe Biden Facebook
- În primul rând Joe Biden, fostul vicepreședinte al lui Barack Obama, nu e văzut ca un progresist. În sânul Partidului Democrat, Biden reprezintă mai degrabă tabăra de centru, chiar spre dreapta, și nu progresismul globalist al Elizabethei Warren, ori socialismul lui Bernie Sanders, singurul senator american care a recunoscut că e socialist.
- În al doilea rând, să nu uităm că Donald Trump a obținut 73 de milioane de voturi. Cu aproximativ 10 milioane de voturi în plus față de 2016 când a învins-o pe Hillary Clinton. Ceea ce e imens! Sigur, Biden cu aproximativ 78 de milioane de voturi devine cel mai votat președinte din istoria SUA, record deținut de Obama cu aproximativ 69.5 milioane. Însă ar fi naiv să ne gândim că democrații vor duce politici care să radicalizeze și mai mult cei 73 de milioane de conservatori care l-au votat pe Trump. În cazul în care vrei să câștigi și peste patru ani alegerile, ai nevoie de o politică echilibrată într-o Americă profund divizată politic și ideologic. Pentru că în 2024 democrații și media nu vor mai avea pe cine demoniza pentru a mobiliza electoratul nehotărât și cel care de regulă nu votează, așa cum s-a întâmplat anul acesta. Asta deoarece nu îmi amintesc de niciun președinte mai demonizat decât Donald Trump în istoria SUA. Nici măcar Nixon înainte de demisie.
- În al treilea rând, deși vor câștiga Casa Albă și își vor consolida în Congres poziția în Camera Reprezentanților, democrații nu vor avea Senatul care va fi republican și care are un rol esențial. Senatul va controla politica noii Administrații Prezidențiale în timp ce pe plan extern Biden nu are niciun motiv să nu continue în linii mari politica lui Trump, deși cu un mesaj mult mai moderat, atât în NATO în ceea ce privește atingerea pragului de 2% din PIB pentru Apărare, cât și cea din Orientul Mijlociu, puncte în care atât democrații cât și republicanii admit că Trump a „jucat bine”. Unde ar putea reveni Biden ar fi în Acrodul climatic de la Paris și la reluarea dialogului cu Iranul după ce Trump a rupt dezastruosul acord nuclear semnat de Administrația Obama-Biden în 2015.
Toate aceste lucruri, în opinia mea, și nu neapărat personalitatea sa, îl vor face pe Joe Biden un președinte slab.
Așadar, SUA vor continua să respire, pentru că America e ca un avion modern și uriaș care nu își poate schimba direcția în câteva secunde. Politica Americii nu poate fi schimbată radical în doar câțiva ani. Nu a făcut-o nici măcar atât de demonizatul Donald Trump.
Foto: Kamala Harris, vicepreședintele ales al Statelor Unite ale Americii
Nu a fost să fie Hillary Clinton în 2016, spulberată de Donald Trump. E foarte probabil să fie Kamala Harris. Când? Nu știm, dar probabil în următorii ani.
Joe Biden va împlini în următoarele zile 78 de ani. Celebrele sale gafe sunt arhicunoscute. E suficient să trecem în revistă doar că în ziua alegerilor și-a confundat nepoata cu fiul său decedat în 2015 ori că în alegerile primare din sânul Partidului Democrat, din primăvara acestui an, a anunțat că îl va învinge pe regretatul republican Ronald Regan, unul din cei mai mari președinți din istoria SUA, care a contribuit la prăbușirea comunismului, și care a trecut pragul acestei lumi în 2004.
În fond, chiar Joe Biden a declarat că vicepreședintele SUA va trebui să fie pregătit să preia mandatul încă din prima zi. Iar Kamala se pregătește.
Acest lucru se va și întâmpla, deși nu chiar din prima zi. Biden se va concentra pe partea de politică externă, urmând ca Kamala Harris, până să ajungă în Biroul Oval, să preia frâiele politicii interne.
Sigur că Harris e mult mai progresistă decât Joe Biden. Pe lângă faptul că soțul ei colaborează cu o firmă cu legături în Partidul Comunist Chinez, Kamala e apropiată de Alexandria Ocasio-Cortez, o socialistă democrată americană. Viitoarea vicepreședinte susține transgenderismul, promovează politica pro-LGBT și amnistia imigranților care au intrat ilegal în SUA. Exact valorile opuse promovate de conservatoarea Administrație Trump.
Kamala Harris, născută dintr-un cuplu jamaicano-indian, dar mândră de rădăcinile sale indiene pe care le invocă deseori, s-a născut în Oakland, California. Are 55 de ani și este senator de California.
Alegerea sa pentru funcția de vicepreședinte a fost puțin surprinzătoare în contextul în care Kamala a fost un critic al lui Joe Biden în cadrul Partidului Democrat. Kamala a încercat să participe la alegerile primare democrate, dar s-a retras din lipsă de fonduri.
Kamala e fost procuror american. Aceasta este căsătorită din 2014 cu avocatul Douglas Emhoff. Cei doi nu au copii, dar Kamala este mamă vitregă pentru doi copii pe care Emhoff îi are dintr-o căsnicie precedentă.
Trump a pierdut lupta cu establishmentul (sistemul sau deep state). Pentru că, așa cum anunța chiar el, Trump nu a fost niciodată un președinte politic. Trump a fost rodul unui vot anti-sistem. Un președinte împotriva sistemului. Un președinte înfrânt de sistem.
Trump a fost înfrânt pentru că, în opinia mea, a deschis prea multe fronturi. Mult prea multe. Nu stilul său aflat la periferia diplomației i-a adus înfrângerea. În fond, americanii știau ce votează. Trump, magnat american, a spus-o direct în ultimii ani: Dacă politicienii de la Washington și-ar fi făcut treaba el nu ar mai fi fost acolo, în Rose Garden.
Dar Trump nu a știut când să facă compromisuri, nu a înțeles cum să supraviețuiască în politică, a fost luat de val și a fost învins de exact același estabilshment pe care el l-a spulberat în 2016. De exact același reprezentant al establishmentului Obama-Clinton: Joe Biden.
Istoria ne-a învățat de atâtea ori că un război, fie el militar cât și politic, e sortit eșecului în momentul în care porți bătălii pe mai multe fronturi.
Sigur că Donald Trump nu e om politic. El are numeroase defecte. Dar ceea ce trebuie să admitem, fie că suntem admiratori ori critici ai trumpismului, e că Trump are mentalitate de învingător. Ceea ce îl face un adversar formidabil. Iar bătălia din 3 noiembrie a fost una cu adevărat formidabilă prin prisma acestui fapt. O încleștare titanică la nivel politic și ideologic.
Tocmai din acest motiv orgoliosul Trump refuză să își recunoască înfrângerea. Însă de la înălțimea funcției pe care o are, acuzele de fraudă trebuie demonstrate. În caz contrar istoria îl va pulveriza.
Pentru că sensul democrației s-ar prăbuși în cazul în care pe „Tărâmul făgăduinței”, alegerile prezidențiale ar putea fi fraudate în așa fel încât să schimbe complet rezultatul. Refuz să cred că așa ceva se poate întâmpla în statul aflat pe cel mai înalt piedestal al democrației, Statele Unite ale Americii - un far al libertății. Toate aceste acuze vor trebui probate, iar justiția va fi cea care se va pronunța.
În ceea ce privește România, nu cred că situația pentru noi se va schimba sub conducerea lui Joe Biden (Kamala Harris). România e un partener de încredere iar Biden, foarte important, e un fin cunoscător al Europei de Est, regiune pe care a și coordonat-o. Și, sub Administrație democrată, SUA au consolidat flancul Estic, au investit în Baza de la Mihail Kogălniceanu și au ridicat la Deveselu scutul anti-rachetă.
România are un loc special sub umbrela SUA, indiferent de administrație. Iar în comparație cu Polonia, în ceea ce privește războiul politic intern din SUA, poziția noastră a fost una neutră și moderată. Ceea ce e de-a dreptul lăudabil și reprezintă un succes al diplomației noastre.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.