Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
În ceea ce priveşte tonul discuţiilor, Putin (68 de ani), l-a numit pe Biden (78 de ani) un partener constructiv, cu experienţă, şi a spus că au vorbit "aceeaşi limbă", precizând totodată că nu e vorba de nicio prietenie, ci mai degrabă de un dialog pragmatic despre interesele celor două ţări, transmite Agerpres.
La rândul său, Biden a declarat că i-a comunicat lui Putin următoarele:"avem nevoie de nişte reguli de bază pe care să le putem respecta cu toţii", adăugând pragmatic: "am făcut ceea ce am venit să fac".
Programarea unor conferinţe de presă separate reflectă absenţa jovialităţii care a însoţit întâlnirea din 2018 de la Helsinki între preşedintele rus Putin şi fostul preşedinte american, Donald Trump, când liderul de la Kremlin i-a dăruit lui Trump o minge de fotbal. Totodată, la întâlnirea de la Geneva nu a existat o cină de lucru, iar cei doi lideri nu şi-au adresat invitaţii de a efectua vizite la Washington, respectiv Moscova.
Într-o declaraţie comună emisă după cele două conferinţe de presă, cele două părţi au declarat că întâlnirea de la Geneva a arătat că "sunt capabile să facă progrese în perioadele de tensiune în ceea ce priveşte obiectivele noastre comune de asigurare a predictibilităţii în sfera strategică, de reducere a riscului de conflicte armate şi a ameninţării războiului nuclear".
Vladimir Putin, primul care s-a adresat reporterilor, a declarat că întâlnirea a fost constructivă, fără ostilitate."Nu am avut şi nici nu putem avea iluzii", a spus Putin."Întâlnirea noastră a avut loc într-o cheie a principiilor, evaluările noastre diferă în multe aspecte. Dar, din punctul meu de vedere, ambele părţi au demonstrat dorinţa de a se înţelege reciproc şi de a căuta o apropiere a poziţiilor", a spus el. Liderul rus a refuzat să prezică ce se va întâmpla după summit."Este dificil pentru mine să spun ce forţe vor prevala". Nu a exclus noi sancţiuni americane împotriva Rusiei, ceea ce ar însemna, în opinia sa,"o altă oportunitate ratată".
El a spus că este "greu de spus" dacă relaţiile cu SUA se vor îmbunătăţi, dar că există o rază de speranţă în ceea ce priveşte încrederea reciprocă. A rezumat întâlnirea cu Biden recurgând la un citat din Tolstoi: "În viaţă nu există fericire, există doar sclipiri ale acesteia. Apreciaţi-le"."Mi se pare că în această situaţie nu poate exista o încredere de familie, dar au existat nişte scântei", a conchis Putin, potrivit EFE.
Joe Biden, vorbind cu presa la scurt timp după omologul rus, a spus că "nu există înlocuitor pentru dialogul faţă în faţă. A declarat că i-a comunicat omologului rus că agenda lui "nu este împotriva Rusiei", ci "pentru poporul american". A subliniat că tonul discuţiei a fostul unul de afaceri: "nu este vorba de încredere, ci de interesul propriu şi verificarea interesului propriu", dar a adăugat că există o "perspectivă autentică" de îmbunătăţire a relaţiei bilaterale.
În ceea ce priveşte fondul discuţiilor, preşedintele rus a anunţat trei rezultate concrete ale summitului: 1. un acord pentru începerea consultărilor privind securitatea cibernetică, după acuzaţiile SUA de atacuri de pe teritoriul rus; 2. începutul unui dialog privind stabilitatea strategică şi 3. revenirea ambasadorilor la Moscova şi Washington.
Preşedintele Putin a sugerat că dialogul nu a fost uşor şi i-a comunicat interlocutorului american liniile sale roşii.
Liderul de la Kremlin a negat astfel implicarea Rusiei în atacurile cibernetice care au vizat SUA şi a insistat că Rusia este, la rândul ei, ţinta unor atacuri similare.
"Este necesar să lăsăm deoparte tot felul de insinuări şi să începem să lucrăm la nivel de experţi în interesul SUA şi al Rusiei", a spus preşedintele rus despre securitatea cibernetică."În principiu, am ajuns la un acord în acest sens şi Rusia este pregătită pentru asta", a subliniat el.
Rusia şi SUA vor iniţia, de asemenea, un dialog privind stabilitatea strategică după prelungirea la începutul anului, până în 2026, a ultimului tratat de dezarmare nucleară în vigoare între cele două mari puteri atomice, Noul START. Confruntată cu apariţia de noi arme, inclusiv hipersonice, Rusia a propus SUA extinderea agendei şi includerea tuturor armelor ofensive şi defensive, atât nucleare, cât şi convenţionale, capabile să îndeplinească sarcini strategice.
Aici s-a încheiat tonul pozitiv şi liderul rus a intrat în defensivă, mai ales atunci când un jurnalist a spus că Occidentul acuză Rusia că duce o politică imprevizibilă."Dacă Occidentul crede asta, nu înseamnă că este adevărat", a replicat liderul de la Kremlin.
A trecut apoi la contraatac, întrebându-se retoric dacă politica SUA este cumva una stabilă enumerând retragerea Washingtonului în ultimii ani din tratatul ABM (antirachete balistice), în 2002, din tratatul INF (forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune), în 2019, şi din tratatul Cer deschis (acord multilateral ce garantează transparenţa în controlul armelor), în 2020.
Despre rolul Rusiei în estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe rebelii pro-ruşi, şi consolidarea recentă a prezenţei militare la graniţă, Putin a reiterat în răspunsul său că a fost vorba de exerciţii care s-au desfăşurat pe teritoriul rus şi că, spre deosebire de Washington, Moscova nu efectuează manevre în apropierea SUA.
Preşedintele rus a ţinut să remarce că "avem o singură obligaţie în ceea ce priveşte Ucraina: să promovăm implementarea Acordurilor de la Minsk" pentru pace în regiunea Donbas.
Preşedintele Putin a reacţionat extrem de defensiv în faţa acuzaţiilor de încălcare a drepturilor omului în Rusia şi în special a represiunii împotriva liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi şi a organizaţiilor sale, recent scoase în afara legii.
"SUA au cunoscut recent evenimente foarte dificile după uciderea unui afro-american şi crearea mişcării Black Lives Matter", a evidenţiat preşedintele rus."Ceea ce am văzut, jafuri, încălcări ale legii şi alte lucruri ..., simpatizăm cu americanii şi cu poporul american, dar nu vrem ca acest lucru să se întâmple în ţara noastră şi vom face totul pentru a nu permite acest lucru şi asta nu are nimic de-a face cu niciun fel de teamă faţă de Fondul de luptă împotriva corupţiei (FBK)" al lui Navalnîi.
Despre Navalnîi, care execută în închisoare o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru că a încălcat condiţiile eliberării condiţionate în timpul recuperării în Germania de pe urma otrăvirii în august 2020 cu un agent toxic din grupul Noviciok, Putin nu a admis discuţii. El a susţinut că opozantul a încălcat deliberat legea rusă conştient că pedeapsa va fi închisoarea."A pornit de la premisa că dorea să fie reţinut, era conştient de asta", a declarat ferm preşedintele Rusiei.
În ceea ce priveşte declaraţiile liderului de la Casa Albă, acesta le-a precizat jurnaliştilor că a petrecut mult timp discutând despre controlul armelor şi atacuri cibernetice şi că, pe acest ultim subiect, i-a comunicat lui Vladimir Putin că "infrastructura critică ar trebui să fie scoasă din calcul", oferindu-i o lista cu 16 sectoare strategice. Biden a declarat că lista organizaţiilor care nu ar trebui atacate include, printre altele, telecomunicaţiile, sectoarele medical, alimentar şi energetic.
Preşedintele Biden a mai estimat că, în opinia sa, Vladimir Putin este în mod autentic îngrijorat de faptul că este "încercuit" şi de faptul că Washingtonul vrea să "îl dea jos".
Joe Biden a afirmat că ultimul lucru pe care îl doreşte omologul său rus este un război rece şi a dat asigurări că, la rândul său, nu doreşte un nou război rece."Să sperăm că ne vom înţelege, dar în mod clar nu este în interesul nimănui" să există un război rece între SUA şi Rusia, a declarat Biden.
În ceea ce priveşte rezultatul summitului, preşedintele SUA s-a arătat realist, dar şi optimist în acelaşi timp, şi a afirmat că următoarele luni vor servi drept test pentru a vedea dacă conversaţia de miercuri va contribui la apropierea celor două ţări.
"Nu mă aflu aici să vă spun că eu şi preşedintele (Putin) am fost de acord că vom face acele lucruri şi că brusc ele se vor întâmpla, nu spun asta", a avertizat el. El a continuat însă, afirmând: "cred că există perspective autentice de îmbunătăţire semnificativă a relaţiilor dintre cele două ţări, fără ca niciuna să renunţe la niciun singur lucru bazat pe principiile şi valorile sale".
Preşedintele Biden a subliniat că în timpul summitului nu au existat "ameninţări" şi că a fost o discuţie "colocvială": "am vorbit despre lucruri de bază, elemente fundamentale de bază".
A menţionat că i-a comunicat omologul rus posibilitatea colaborării în "domenii de stabilitate strategică".
Una din problemele spinoase despre care au vorbit a fost Ucraina, asupra căreia, potrivit preşedintelui american, au fost de acord să recurgă la diplomaţie pentru a-şi rezolva viziunile diferite, în baza acordului de la Minsk. Cu toate acestea, i-am "comunicat totodată angajamentul neclintit al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a precizat Biden.
În probabil cea mai puternică afirmaţie a sa din conferinţa de presă, preşedintele Biden a spus că vor fi consecinţe "devastatoare pentru Rusia" în cazul morţii liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi.
Liderul american a declarat că a ridicat aspecte legate de drepturile omului deoarece ţine de "ADN" ţării sale să facă acest lucru, interesându-se de asemenea şi de soarta cetăţenilor americani închişi în Rusia.
Preşedintele Joe Biden părăsise deja podiumul unde a avut loc conferinţa de presă când s-a întors să corecteze categoric un reporter care l-a întrebat de ce este "încrezător" că Vladimir Putin îşi va schimba comportamentul. Nu sunt "încrezător că îşi va schimba comportamentul", a afirmat Biden.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
Palatul Elysee a respins sugestiile că vizita ar fi amânată din motive de securitate.
Până și frații cehi s-au săturat de limbajul și acțiunile pe subiectul războiului din Ucraina, care vin dinspre Robert Fico (Fitso), un pro-rus - dar, se pare, mai degrabă un anti-ucrainean - convins.
Președintele polonez Andrzej Duda a făcut propunerea în timpul vizitei sale în Statele Unite. Membrii NATO ar urma să aloce 3% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a spus el astăzi, relatează Reuters.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ținut să marcheze într-un mod mai special momentul împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.
Ucraina ar putea primi, în această vară, doar câteva avioane de luptă F-16 din cele 45 promise de aliați.
Azi a avut loc ceremonia istorică de ridicare a drapelului Suediei la sediul NATO. Suedia este cel de-al 32-lea stat al celei mai puternice alianțe militare defensive din istorie.
Armata nu va deveni obligatorie. O spune direct Angel Tîlvăr, ministrul Apărării.
Pe fondul informațiilor despre un atac iminent al extremiștilor la Moscova, Ambasada SUA în Federația Rusă a emis joi un avertisment adresat cetățenilor săi pentru a evita aglomerația în capitala Rusiei în următoarele două zile.
Din ce în ce mai puțini ruși vor să-l urmărească pe Vladimir Putin la televizor, relatează presa independentă rusă. Ultimul discurs al președintelui din februarie a fost urmărit de două ori mai puțini oameni decât anul trecut.
Funcția de ambasador în MArea Britanie era neocupată de peste jumătate de an. După demisia ministrului apărării Oleksi Reznikov, au existat informații că acesta ar putea conduce Ambasada Ucrainei în Marea Britanie, dar lucrurile nu s-au concretizat.
Atât Sudanul, cât și Iranul au respins cu fermitate afirmațiile recente conform cărora Teheranul ar fi căutat să stabilească o bază navală pe coasta sudaneză a Mării Roșii în schimbul furnizării de arme și drone.
Președintele american Joe Biden a rostit tradiționalul discurs privind starea Uniunii în fața Congresului SUA vineri dimineață. La începutul mesajului, el a cerut sprijin pentru Ucraina. Odată ce are armele de care are nevoie, îl poate opri pe Putin, a declarat el. Potrivit acestuia, Statele Unite nu se pot retrage și expune întreaga Europă la o lovitură.
Suedia a devenit oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO, un moment de referință pentru această țară neutră din punct de vedere istoric și pentru alianța militară occidentală. Procesul de ratificare de la Stockholm a fost în cele din urmă finalizat joi la Washington, Suedia și Ungaria - ultima țară care a ratificat aderarea Suediei - prezentând documentele necesare după un proces îndelungat care a durat aproape doi ani.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a obținut, joi, sprijinul Partidul Popular European de centru-dreapta, pentru a conduce puternicul executiv al blocului european pentru încă cinci ani.
Ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a declarat că țara sa nu mai are nevoie de grăniceri ruși pe aeroportul din Erevan, potrivit Agerpres, care citează agențiile TASS și Reuters.
Karl Nehammer, cancelarul Austriei, în cadrul Congresului PPE organizat de PNL la București, a ținut un discurs în fața membrilor celui mai mare partid european din Uniunea Europeană.
Federația Rusă e hotărâtă să nu lase Republica Moldova să-i scape și pentru asta regimul de la Kremlin va apela la toate mijloacele de război hibrid.
Forțe ucrainene din cadrul structurii de informații a aratei Ucrainei (HUR) luptă de partea guvernului sudanez împotriva Forțelor de Sprijin Rapid (RSF) antrenate și echipate de ruși, a informat miercuri Wall Street Journal.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un proces la care Putin nu s-a așteptat la momentul invadării Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Președintele Klaus Iohannis se va întâlni joi cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, conform anunțului făcut de Administrația Prezidențială.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 06.03.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip Su-30 ar fi împiedicat încălcarea frontierei de stat a Federației Ruse de către o aeronavă de cercetare radioelectronică RC-135 și două avioane de vânătoare multirol de tip Typhoon aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii, aflate deasupra apelor Mării Negre.
Președintele PNL Nicolae Ciucă a subliniat în cadrul discursului său de la Congresul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, că „Europa are nevoie de R. Moldova și Ucraina și vă suntem alături” și a subliniat pericolul destabilizării UE în contextul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă.
Manfred Weber a transmis un mesaj alegătorilor din România, cu ocazia congresului Partidului Popular European. Președintele PPE a făcut o referire la pericolul partidelor populiste și extremiste din Europa, făcând apel la europeni să aleagă rațional în iunie.
Haley renunță la cursa prezidențială, după victoria zdrobitoare a lui Trump în ”Super Marțea” alegerilor primare care stabilesc candidatul fiecărui partid pentru cursa prezidențială.
Demisiile membrilor Forței de Securitate din Kosovo (FSK) au înregistrat o creștere în ultimii doi ani, comparativ cu 2021. Doar anul trecut, conform datelor de la Ministerul Apărării al Kosovo, a fost aprobată plecarea a 134 de militari.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în aceste zile la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popularilor Europeni. Ea este candidatul unic pentru a conduce lista Popularilor Europeni la alegerile din iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Executivului comunitar.
Experții militari ruși se tem că Rusia ar putea deveni ținta unui atac global major.
În urmă cu puțin timp, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, aflată la București, și-a luat angajamentul ca România să adere la Schengen în timpul mandatului ei. Declarația e o reiterare a poziției înaltului oficial european.
Trump intră în următoarea fază a campaniei cu un avans insurmontabil de 893 de delegați, față de cei 66 a lui Nikki Haley.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasy. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene a fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 28.03.2024, că un detașament de nave de luptă aparținând Flotei din Oceanul Pacific, format din crucișătorul purtător de rachete Varyag și fregata Mareșal Shaposhnikov, a traversat Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și a intrat în Marea Roșie.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
Serviciile de informații cehe (BIS) au dezvăluit o rețea organizată de Rusia care a încercat să influențeze alegerile pentru Parlamentul European din diferite țări de pe continent.
Regimentul 126 Infanterie al Franței nu va fi dislocat să lupte în Ucraina iar orice informație în acest sens face parte din războiul informațional declanșat de Rusia împotriva Occidentului.
Oficialii români se află în Coreea de Sud, unde discută detaliile unei eventuale cooperări cu industria de apărare a națiunii asiatice.
Ministrul Afacerilor Externe Jan Lipavsky a declarat că Republica Cehă consideră realist să furnizeze Ucrainei 1,5 milioane de obuze de artilerie, ca parte a inițiativei sale privind muniția.