Donald Trump învingea, fără mare efort, balaurul democrat care dorise să îl demită, tratativele comerciale cu China aveau succes, pacea în Orientul Mijlociu se desena în ultime detalii, iar alegerile de la finalul anului se anunțau ca fiind o excursie la munte. În anumite sfere înalte ale politicii externe a Statelor Unite, analiștii, mai tineri sau mai bătrâni, formând secta închisă a strategilor noului secol american, rutinații culoarelor lungi și reci de la Departamentul de Stat sau Casei Albe erau fericiți. Criza covid-19 din Wuhan părea că oprește, exact ca într-un gigantic accident feroviar, drumul mătăsii chinezești.
Ceea ce unii considerau ca fiind o expansiune de tip Alexandru Macedon, o cucerire fără opreliști a lumii, de către economia capitalistă de stat chineză, implicit a puterii militare și sociale a ultimului mare stat comunist, părea atunci, la începutul anului, că se transformă într-o bulă geopolitică gigantică care începe să se spargă. Donald Trump își construia, deja, prin mesaje liniștitoare și condescendente, imaginea de pater familias, care din generozitatea americană, ușor ironică dar carnasieră în esență, va avea grijă și de fratele asiatic, pierdut printre ruinele fumegînd ale războiului cu noul coronavirus.
Pentru sinologii de renume, devenise clar un singur lucru: carnavalul permanent al creșterii economice chineze (acel coșmar statistic care de peste 30 de ani nu se mai termina) s-a oprit brusc. 50 de milioane de oameni, o provincie aproape de mărimea Franței și un oraș, care, singur, depășea ca număr de locuitori pe cel al multor orașe occidentale, fuseseră închise cu cheia. Niciun analist nu își mai putea imagina cum economia chineză ar mai avea vreo șansă să reziste în fața expansiunii financiare americane create de administrația Trump. Căștigurile de pe Down Street anunțau era unei bunăstări întinse pe decenii, mai mult, mândra forță militară americană fiind completată cu o nouă armată a spațiului, dorindu-se a fi aplicația cotidiană a technologiei și inovației civilizației americane.
Fără îndoială, toți cei din elitele americane care priveau viitorul, vedeau diamantul Koh-i-Noor cum strălucea pe coroana de la Washington. Din sertarele de science fiction apăreau proiectele minelor de pe Lună, turismul pe Marte, frontierele umile ale planetei Pamânt ne mai fiind de ajuns pentru visul american. Un miliardar excentric, dar promotor de vîrf al noii superiorități, aflat cu mintea între Disney și Star Trek, își lansase, pe cheltuială proprie, bolidul de lux în spațiu. Ambasadorii puterii americane erau considerați viceregi în țările unde erau trimiși, dacă nu cumva localnicii îi încoronau de-a dreptul guvernatori, cu puteri executive pe măsură. Zicerile americane ale și celui mai necunoscut activist american deveneau biblii și altar.
Ca urmare a opiniei că virusul nu va trece oceanele, sau dacă o va face, puterea americană îl va distruge imediat cu laserul din ochii lui Superman, printre analiștii americani se conturase clar concluzia că orizontul politic al Partidului Comunist Chinez putea fi calculat doar în ani, sfărșitul dominației acestuia asupra Chinei fiind deja prezis cu mai exactă sau nu precizie. Chernobîl-ul chinez era epidemia de covid, iar Gorbaciov din secolul trecut era președintele Xi de astăzi. Practic, nimeni și nimic nu mai putea învinge victoria noului secol american.
Au trecut lunile iar șampania a fost uitată. Pe măsură ce China a început să recupereze și virusul a migrat în Occident în lunile martie și aprilie, jubileul s-a transformat în disperare. Nu numai că virusul nu a pus la pământ China, dar reducerea semnificativă a epidemiei locale și revigorarea morală au făcut din poporul chinez un victorios. Modelele logaritmice își pierduseră orice valoare. Spaima ideologilor și creatorilor de mesaj devenise panică absolută. Noul narativ al marșului cel lung chinez, al marelui război popular cu pandemia promova adevărul că pandemia ajutase de fapt China să iasă triumfătoare în cadrul proiectului geopolitic în curs de desfășurare cu Statele Unite.
Pilonul chinez al relansării marelui joc geopolitic dintre SUA și China, aparent târziu dar eficient pentru reacțiile pe care le va genera, au fost formate dintr-un triunghi ideologic. Acesta a cuprins apariția și dezvoltarea legendei americane a originii virusului, eficiența modelului chinez în lupta cu pandemia și campania mondială de ajutor COVID de la Beijing, așa numită diplomație a măștilor. Unghiul strâmt naționalist al Chinei s-a unit fericit cu debandada publică care pare a fi cuprins SUA, atunci când primele victime ale virusului au început să apară.
Donald Trump, surprins exact când dorea să declanșeze ofensiva finală de dinaintea realegerii sale, va replica devastator. Timpul însă nu are răbdare cu cel căruia îî dăduse șansa de a devenii un mare președinte. După ce arogant arăta cu degetul ba la China, ba la Europa pentru problemele create de pandemie, astăzi când vorbim, exact aceleși lipsuri au existat ca și la ceilalți, exact aceleași greșeli le-a făcut administratia sa ca și ceilalți. Devenind țara cu cel mai mare număr de decese ca urmare a infecției cu Covid, parcurgând matematic aceleași etape de infectare, de la spitale la casele de bătrâni, SUA s-au văzut obligate să recunoască că nu sunt mai eficiente decît China în rezolvarea situației.
Ba mai mult, ura împotriva celei mai nevoiașe categorii sociale, devenind și cea mai vulnerabilă la pandemie, cea a celor fără adăpost, care se numără în milioane pe teritoriul american, a provocat o maree de rasism, de xenofobie și de intransgență socială. Fenomen neîntâlnit în alte state europene sau asiatice, narativul mincinos al infectării naționale prin existența celor fără adăpost sau imigranților ilegali a proiectat o imagine atroce, negativă, contrară viziunii serafice a noului vis american. Astfel că furia a cuprins întreaga elită americană. Noul secol american putea fi deraiat simplu, printr-un eveniment natural creat de un virus acelular.
Pentru China, propaganda post pandemie a fost și este clară: „războiul poporului” împotriva COVID-19 a fost câștigat iar virtuțile modelului politic chinez au fost răzbunate. În plus, superioritatea națională a fost nu numai recuperată dar și reconfirmată.
Cu toate acestea, în ciuda celor mai bune eforturi ale războinicilor ideologici de la Beijing și Washington, adevărul, deloc plăcut, este că atât China cât și Statele Unite sunt susceptibile de a ieși din această criză semnificativ diminuate. Nici o nouă Pax Sinolică, duduind economic și nici dominanta Pax Americana, revopsită în turism spațial, nu se vor ridica, singure din ruinele pandemiei. Mai degrabă, ambele super puteri vor fi slăbite, atât acasă, cât și în străinătate. Și rezultatul va fi o continuă tendință, lentă, dar constantă, către o formă de anarhie internațională, care poate să spulbere domeniile altădată considerate intangibile, de la securitate internațională, la comerț până la gestionarea viitoarelor crize pandemice. Practic, fără să direcționeze nimeni traficul, diverse forme de naționalism local iau locul ordinii și cooperării. Natura haotică a răspunsurilor naționale și globale la expansiunea pandemiei constituie un avertisment asupra a ceea ce s-ar putea dezvolta pe o scară și mai largă.
La fel ca în cazul altor puncte de inflexiune istorică, trei factori vor contura viitorul ordinii globale postpandemice: schimbările în puterea reală militară și economică a celor două super puteri, modul în care aceste schimbări sunt percepute în întreaga lume și ce strategii vor desfășura Washington și Beijing pentru a promova percepția corectă a viziunii lor asupra lumii. În baza acestor trei seturi de decizii, China și Statele Unite au motive să se îngrijoreze cu privire la influența lor globală în lumea post-pandemică. Iar lumea chiar poate începe să tremure.
Spre deosebire de ceea ce elita chineză doreșeste să proecteze în afara țării, structura de putere politică și economică națională a Chinei a fost lovită grav de către această criză, pe mai multe niveluri.
Prejudiciul economic creat de către pandemie este masiv pentru ambele țări. În ciuda datelor economice publicate de China, nici cel mai mare ajutor financiar intern pentru repornirea producției și consumului în a doua jumătate a anului 2020 nu va compensa pierderile economice din primul și al doilea trimestru. Atriția economică drastică a principalilor parteneri comerciali internaționali ai Chinei va împiedica și mai mult planurile de redresare economică interne, având în vedere că, înainte de criză, comerțul exterior al economiei a reprezentat 38% din PIB.
Toți analiștii economici sugerează ca pentru anul 2020 creșterea economică chineză va fi probabil în jurul valorii de unu - cea mai slabă performanță de la Revoluția Culturală, în urmă cu cinci decenii. Rata datoriei-PIB a Chinei se ridică deja la aproximativ 310%, acționând ca o influență negativă asupra celorlalte priorități chineze de investiții cum ar fi educație, tehnologie, apărare și ajutor extern.
Toată această prăbușire economică apare exact în ajunul sărbătoririi centenarului Partidului Comunist Chinez din 2021. Ideologic și propagandistic, pandemia nu putea apărea într-un moment mai prost, deoarece anulează orice dialog coerent și pozitiv despre enormele salturi de dezvoltare pe care China comunistă le-a făcut în ultimile decenii de deschidere post Mao. Președintele Xi practic, în loc să celebreze superioritatea netă a sistemului comunist cu caracteristici chineze, se vede obligat să reducă totul la numărul de vieți salvate în perioada pandemiei. Mai mult, acesta a angajat China într-un pariu monumetal, acela de a dubla PIB-ul Chinei pe parcursul unui deceniu. Pandemia face acum imposibil acest lucru, iar esența propagandei comuniste chineze era reprezentată tocmai de această dictatură de dezvoltare, unică în lume.
Pe un alt plan, dar la fel de important, criza coronavirusului a provocat o disensiune politică semnificativă în interiorul Partidului Comunist Chinez, mai ales în rândul mandarinilor capitalismului chinez, așa numiții princelings, fii și ficele celor aflați, acum decenii, în cercul restrâns al puterii create de către fondatorul Chinei populare, Mao ZeDong.
În luna aprilie, enunțând critici acerbe cu privire la stilul de conducere extrem de centralizat al președintelui Xi Jinping, acești prinți ai puterii comuniste de la Beijing au emis o serie de comentarii semioficiale care și-au găsit, în mod misterios, expunere în domeniul public. Blocarea draconică impusă de către Xi a unei jumătăți de țară timp de luni întregi pentru a suprima virusul a fost salutată pe scară largă, dar nu a fost neapărat acceptată de cei cărora profitul le pare mai important decât sănătatea publică. Analiza de tip leninistă aplicată ca soluție la oprirea pandemiei, pe care președintele Xi a îmbrățișat-o, aplicând-o autoritar, a venit, pentru prima oară în istoria comunistă a Chinei, în conflict deschis cu generația capitalistă chineză.
Ca atare, pe măsură ce țara se redeschidea încet la finalul a trei luni de blocaj total, dezbaterea internă s-a dezlănțuit asupra numărului precis de morți și a celor infectați, asupra riscurilor efectelor unui al doilea val, preconizat să apară ori în vară ori în toamnă (calculul diferă nu din motive științifice sau în baza opiniilor medicilor, care așa cum s-a văzut peste tot în lume, nu există în dialog, ci din motive date doar de ciclul financiar și bancar chinezesc, decalat ca timp de economia occidentală). Pas cu pas, discuția a migrat spre jumătatea lunii aprilie spre direcția viitoare a politicii economice și externe a colosului chinez.
Din interiorul marilor mecanisme economice chineze, rolul conducător al Partidului Comunist este pus din ce în ce mai serios in discuție. Crăpăturile în marele zid provocate de către revoltele din Hong Kong par a se adânci, de data aceasta în China continentală. Jocul devine cu atât mai critic, cu cât Beijing semnalizează lumii deschiderea diplomației măștilor.
Exact atunci, leadershipul politic de la Beijing decide să răspunde ferm la mesajele vehiculate de către noua generație capitalistă. Fiind proiectat politic, nu pentru exterior, ci pentru interior mesajul este operaționalizat de către un înalt diplomat chinez prin lansarea legendei originii americane a virusului.
Designul acestei legende a fost creat pentru a provoca o aliniere imediată la nivelul armatei chineze, asigurându-i loialitatea, căci locul de aparției a virusului este indicat ca fiind jocurile internaționale militare (o universiadă militară) organizate periodic în diverse locuri ale lumii, anul trecut în toamnă ele avînd loc în Wuhan, exact epicentrul pandemiei. Armata chineză a fost astfel notificată de către leaderii politici chinezi să nu se imerseze în dialogul declanșat de către noii prinți, cerându-i-se să asigure doar stabilitatea terenului de luptă. O lovitură de imagine și, desigur, de percepție, care va provoca, pe plan internațional, cea mai gravă criză a relațiilor sino-americane din ultimii 40 de ani.
(va urma)
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Armata Ucrainei a reușit să stabilizeze situația pe frontul de est, a anunțat comandantul-șef al Armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, în timp ce ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a afirmat că Rusia și-a crescut producția de obuze de 2,5 ori în ultimul an și a început producția de serie a unei noi bombe aeriene cu mare putere distructivă.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 22 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
China își consolidează forțele armate, inclusiv arsenalul de arme nucleare, într-un ritm nemaiîntâlnit după cel de-al Doilea Război Mondial și va fi pregătită să invadeze Taiwanul până în 2027, potrivit amiralului John Aquilino, comandantul Comandamentului Marinei americane din Pacificul Indian. De asemenea, China este în prezent singura țară care are atât capacitatea, cât și intenția de a "răsturna" actuala ordine mondială și, prin urmare, rămâne principala amenințare pentru Statele Unite în lume.
Amiralul olandez Rob Bauer, președintele Comitetului militar al NATO, a vizitat Kievul la 21 martie, fiind prima dată când o delegație militară NATO a vizitat Kievul de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Bauer a ținut un discurs la Forumul de securitate de la Kiev, în care a declarat că vizita sa "este o dovadă a faptului că NATO și Ucraina sunt mai apropiate ca niciodată".
Într-un interviu acordat miercuri, 20 martie, jurnaliştilor străini, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, a declarat că președintele francez Emmanuel Macron s-a referit la trimiterea de instructori pentru a antrena militarii ucraineni, atunci când a vorbit despre prezența de trupe occidentale în Ucraina.
Rusia a denunțat miercuri drept "furt și banditism" propunerea șefului diplomației europene, Josep Borrell, conform căreia 90% din veniturile provenite din activele rusești înghețate în UE ar trebui să fie direcționate către achiziția de arme destinate Ucrainei.
Se pare că Franța este pe punctul de a începe producția de noi focoase nucleare. Informațiile disponibile din surse deschise indică faptul că Franța deține în prezent 290 de focoase nucleare, asigurându-și astfel poziția a patra la nivel mondial, în urma unor țări precum Rusia [cu 5.889 de focoase], SUA [care posedă 5.244 de focoase] și China [cu 410 focoase]. Calendarul pentru crearea de noi arme nucleare este destul de lung, iar surse din industrie sugerează că cel mai devreme ar putea începe producția de noi arme în 2025, cu condiția ca autoritățile din domeniul securității nucleare să acorde aprobarea necesară.
Statele Unite au anunțat luni că Coreea de Nord a expediat cel puțin 10.000 de containere cu muniție militară către Rusia, în vederea sprijinirii războiului pe care aceasta îl duce în Ucraina. Jung Park, cel mai înalt oficial american care se ocupă de Republica Populară Democrată Coreeană (RPDC) la Departamentul de Stat al SUA, a declarat luni pentru Vocea Americii (VOA) că au existat cel puțin 10 cazuri în care rachete nord-coreene au ajuns pe câmpul de luptă din Ucraina.
Pe 19 martie, Germania a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina. Valoarea sa este de 500 de milioane de euro (542,35 milioane de dolari). Informația a fost furnizată chiar de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferințe de presă în cadrul întâlnirii Ramstein, precizează publicația Tagesschau.
Statele Unite și lumea liberă nu vor renunța în a susținere Ucraina sa se apare împotriva agresiunii ruse. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, Lloyd Austin, în deschiderea celei de-a douăzecea reuniuni a Grupului de contact pentru asistență în domeniul securității, la baza aeriană Ramstein din Germania.
La 13 martie, în fața interpelărilor parlamentarilor germani, cancelarul Olaf Scholz a spus din nou "nu" livrării rachetei cu rază lungă de acțiune Taurus către Ucraina. "Prudența nu este ceva ce poate fi calificat drept o slăbiciune. Prudența este ceva la care au dreptul cetățenii țării noastre", a declarat el. A doua zi, Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, a votat împotriva unei moțiuni privind trimiterea de rachete Taurus către Kiev pentru a treia oară în 2024. Ucraina a cerut oficial Berlinului să furnizeze una dintre cele mai puternice rachete cu rază lungă de acțiune la sfârșitul lunii mai 2023, dar a primit un răspuns incert, iar ulterior o serie de refuzuri constante.
Este probabil ca forțele rusești să își continue eforturile ofensive actuale în primăvară și să se pregătească pentru noi atacuri preconizate în vară. Asistența occidentală în materie de securitate poate juca un rol crucial în capacitatea Ucrainei de a menține teritoriul acum și de a respinge o nouă ofensivă rusă în lunile următoare. Aceasta este opinia Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Putin se pricepe foarte bine să "semene frica" în societățile occidentale, dar se teme de un război cu NATO, a declarat premierul estonian Kaja Kallas într-un interviu acordat BBC. Kaja Kallas a făcut apel la liderii țărilor să se gândească și la "de ce se teme Putin însuși".
China e marea provocare pentru lumea liberă în următorii ani în contextul în care China este azi un gigant militar și economic în comparație cu Federația Rusă. Cu o politică și o viziune pe termen lung, China poate perturba major sistemul internațional în cazul în care ar fi încurajată să acționeze militar pentru a rezolva problema Taiwanului.
La doi ani după invazia pe scară largă a Ucrainei, Kremlinul extinde forțele armate ale țării pentru un conflict cu NATO în următorii 10 ani, au declarat miercuri, 14 martie, șefii serviciilor de informații externe și militare ale Estoniei.
Tancuri Abrams, blindate Bradley, vehicule tactice și alte mijloace de luptă ale unei brigăzi americane de ”infanterie grea” au sosit, recent, în Europa de Est, unde vor rămâne pentru următoarele nouă luni.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a recurs la noi raționamente pentru declarațiile sale ferme de susținere a Kievul, în contextul unor discuții intense privind modul în care ar putea ajuta în continuare, la nivel internațional, apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești. Discuțiile la nivel european s-au intensificat având în vedere intensitatea operațiunilor militare rusești și întârzierile în aprobarea unei asistențe suplimentare pentru Ucraina din partea Statelor Unite, cel mai mare furnizor de arme pentru Armata ucraineană.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a refuzat din nou pe 14 martie să excludă o eventuală prezență a trupelor occidentale în Ucraina, dar a subliniat că situația actuală nu o impune. "Nu suntem în această situație astăzi", a declarat Macron într-un interviu televizat pentru TF1 și France 2, adăugând că "toate aceste opțiuni sunt posibile".
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 15 martie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
În ziua în care Polonia a sărbătorit 25 de ani de apartenență la NATO, președintele Joe Biden i-a primit la Casa Albă pe președintele polonez Andrzej Duda și pe premierul Donald Tusk. Întâlnirea a avut loc pe fondul preocupărilor legate de viitoarea finanțare americană pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva unei invazii la scară largă din partea Moscovei. "Promisiunea Americii față de Polonia este de nezdruncinat", a declarat Biden reporterilor marți, înainte de întâlnire.
Vladimir Putin a afirmat că o incursiune în Rusia a unor grupări armate anti-Kremlin la 12 martie a fost "o încercare de a perturba" viitoarele alegeri prezidențiale din țară. Legiunea "Libertatea Rusiei", ''Batalionul Siberian'' și ''Corpul Voluntarilor Ruși'' ar fi trecut granița în regiunile rusești Belgorod și Kursk din Ucraina pe 12 martie pentru a desfășura operațiuni de luptă, care au continuat a doua zi. Unitățile au afirmat că au preluat sub control satul Tiotkino din regiunea Kursk.
SUA trebuie să investească masiv în apărare, în contextul provocărilor actuale în domeniul cibernetic, maritim, aerian și spațial, precum și al amenințărilor semnificative din partea Chinei și a Rusiei. Acest lucru a fost discutat în timpul unei audieri în Senatul SUA cu privire la strategia țării pe fondul provocărilor de securitate globală.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit marți, 12 martie, la sediul MApN, cu adjunctul șefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, Michael Dickerson.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să viziteze Kievul pentru a discuta despre extinderea cooperării în domeniul securității între Ucraina și Franța în cadrul unui tratat semnat recent. Apelurile Franței pentru un sprijin internațional sporit pentru apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești au atras atenția internațională, în special după ce președintele Macron a făcut aluzie la posibilitatea de a trimite trupe străine pe teritoriul ucrainean.
Declarația președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia nu pot fi excluse viitoarele desfășurări de personal militar occidental în Ucraina, a provocat o serie de replici din partea mai multor oficiali NATO, europeni și americani. Majoritatea politicienilor, inclusiv președintele american Joe Biden și cancelarul german Olaf Scholz, s-au distanțat de cuvintele acestuia. La 10 martie, ministrul britanic de externe David Cameron s-a pronunțat, de asemenea, împotriva trimiterii de trupe occidentale în Ucraina, chiar și pentru misiuni de antrenament.
Armata ucraineană are nevoie de întăriri, inclusiv de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, obuze de artilerie, arme cu rază lungă de acțiune, aviație, iar toate deciziile privind aceste livrări trebuie luate rapid, potrivit unei declarații a președintelui Volodimir Zelenski în timpul reuniunii Consiliului Ucraina-NATO.
Președinele leton Seimas Daiga Mieriņa, președintele lituanian Seimas Viktoria Cmilyte-Nielsen și președintele Parlamentului Eston Lauri Hussar au adresat un apel Congresului SUA privind aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina blocat de republicani de câteva luni.
Un atac cu rachete ucrainene efectuat săptămâna trecută în Luhanskul ocupat l-a ucis pe colonelul rus Pavel Kropotov, a anunțat presa locală rusă la 19 aprilie. Kropotov, comandantul Brigăzii 59 de Comunicații, a fost ucis, pe 13 aprilie, în urma unui atac al armatei ucrainene asupra cartierului general al brigăzii pe care acestea o conducea.
Șeful Direcției Principale de Informații (GUR/HUR) din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, a făcut câteva precizări cu privire la sistemele de rachete pe care militarii ucraineni le utilizeaza in aceasta perioada pentru a distruge avioanele strategice rusești, potrivit Direcției principale de informații a Ministerului Apărării din Ucraina. Budanov a explicat modul în care Ucraina poate efectua atacuri specifice asupra avioanelor militare care sunt importante din punct de vedere strategic pentru armata rusă.
Rusia a lansat un alt atac cu rachete în noaptea de 19 aprilie, lovind o clădire rezidențială din centrul orașului Dnipro , precum și alte obiective civile și de infrastructură din oraș și din regiune. În urma atacului, 8 persoane au fost ucise, inclusiv 2 copii, și zeci de persoane au fost rănite.
Syria TV, o rețea de televiziune siriană pro-opoziție lansată în martie 2018 la Istanbul, a relatat la 17.04.2024 (ora 19.51, ora Damascului) citând o sursă diplomatică europeană, că unui oficial român din cadrul serviciilor de informaţii a vizitat Siria și s-a întâlnit cu liderul sirian Bashar al-Assad și cu directorul serviciilor de informații siriene, Hossam Luke.
Hackerii coordonați de China pot pune la pământ sectoare întregi din infrastructura critică a SUA, lasă să se înțeleagă directorul FBI, care vine cu o declarație mai mult decât îngrijorătoare - China plănuiește să-și folosească grupările de hackeri, pe care le-a infiltrat deja în rețelele informatice ale companiilor de infrastructură critică, pentru a destabiliza SUA.
Atacul israelian ca răspuns la atacurile Iranului, riscurile unui război la scară largă, atitudinea Israelului față de Rusia, pozițiile Occidentului și ale lumii arabe - aceste subiecte au fost discutate cu diplomatul israelian și fost ambasador al Israelului în Rusia, Arkadi Mil-Man, într-un interviu acordat RBC-Ucraina. Atacul masiv cu rachete și drone lansat de Iran asupra Israelului în noaptea de 13 spre 14 aprilie a devenit instantaneu principala prioritate a agendei internaționale. Cu sprijinul mai multor țări occidentale și arabe, apărarea aeriană a Israelului a respins cu succes atacul şi înregistrând pagube minime.
Primele trei aeronave F-16 achiziționate din Norvegia au fost recepționate la Câmpia Turzii.
Cotidianul rus Izvestia a informat, pe 19.04.2024, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării, că Regiunea Militară Leningrad, reînființată recent în cadrul Forțelor Armate ale Federației Ruse, a fost întărită cu noi formațiuni militare.
Argentina a cerut NATO să devină unul dintre „partenerii globali” ai alianței de securitate, a declarat joi ministrul Apărării Luis Petri, în timp ce țara sa caută modalități de a consolida legăturile cu SUA și Uniunea Europeană, raportează agențiile de presă.
Agenția de presă rusă Tass a informat, pe 18.04.2024, citând o sursă din cadrul Complexului Militar Industrial, că avioanele de vânătoare MiG-31I aparținând Aviației cu rază lungă de acțiune din cadrul Forțelor Aerocosmice au primit dispozitive pentru realimentarea în aer.
Rezultatul războiului din Ucraina va determina în mare măsură cum va arăta viitoarea ordine mondială. Aceasta este conform unui addendum secret la conceptul oficial de politică externă a Rusiei, document care a fost obținut de The Washington Post de la unul dintre serviciile europene de informații.
Israelul a efectuat un atac asupra Iranului într-o mișcare de ripostă la recentele atacuri iraniene asupra teritoriului său, conform declarațiilor unui oficial american de rang înalt citat de ABC News, potrivit Agerpres și AFP.
Ucraina a doborât pentru prima dată un Tu-22M3. potrivit Direcției Principale de informații a Armatei ucrainene (HUR/GUR), bombardierul strategic rus a fost distrus cu un sistem antiaerian S-200.
Din cauza atacurilor aeriene ruse asupra Ucrainei vecine, Polonia ar trebui să-și protejeze mai bine spațiul aerian, a declarat, zilele trecute, premierul polonez Donald Tusk, după o reuniune extraordinară a guvernului. La întâlnire au participat și cei mai înalți doi reprezentanți ai armatei.
Ministerul rus al Apărării a anunțat, pe 19.04.2024, că un bombardier cu rază lungă de acțiune Tu-22M3 aparținând Forțelor Aerocosmice ale Federației Ruse s-a prăbușit în ținutul Stavropol din sud-vestul Rusiei, pe teritoriul districtului Krasnogvardeysky.
Germania se grăbește în sprijinul Ucrainei și anunță că va trimite încă un sistem antiaerian IRIS-T. Trei sisteme de acest tip au fost deja transferate în Ucraina.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 17.04.2024, drona de cercetare Nothrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale americane, care a sosit recent la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia, a îndeplinit prima misiune în zona Mării Mediterane.
Într-un interviu acordat Diario de Noticias la 12 aprilie 2024, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene din Portugalia, generalul Joao Cartaxo Alves, a confirmat că avionul de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning II va fi înlocuitorul lui F-16M Fighting Falcon. Decizia face parte dintr-un efort de se menţine la acelaşi nivel, din punct de vedere al capabilităţilor militare, cu majoritatea aliaților europeni care au inițiat deja tranziția către F-35, potrivit generalului.
Ministerul Afacerilor Interne de la Priștina a condamnat reținerea cetățenilor kosovari la punctele de frontieră ale Serbiei și cere eliberarea imediată a acestora și a ofițerilor de poliție reținuți.
Procurorii germani îi acuză pe doi cetățenii germano-ruși că erau pregătiți să efectueze atacuri asupra unor situri militare americane aflate pe teritoriul Germaniei, utilizând explozibili și provocând incendii. Germania a arestat doi cetățeni cu dublă cetățenie germano-rusă, fiind suspectați că plănuiau acte de sabotaj asupra unor obiective militare americane aflate pe teritoriul țării pentru a submina sprijinul militar occidental acordat Ucrainei.
U.S. Army a desfășurat în țara noastră un sistem de tip M-LIDS, destinat combaterii amenințărilor reprezentate de drone.
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, eveniment la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului și nu numai. Programul a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina iar o componentă importantă abordată în contextul războiului hibrid a fost reziliența.
Informațiile apărute recent dezvăluie o evoluție interesantă în ceea ce privește utilizarea flotei de avioane de luptă F-35 de către Forțele Aeriene Israeliene. Începând cu 7 octombrie, flota și-a intensificat activitatea, operând la o rată de cinci ori mai mare decât de obicei. Despre asta a vorbit și generalul Donald Carpenter, care se află la conducerea Joint Program Office [JPO] al F-35.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, generalul David W. Allvin, a declarat la 16 aprilie 2024 în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului (SASC) că Forțele Aeriene ale SUA (USAF) nu vor cumpăra mai mult de 100 de bombardiere strategice B-21 Raider, deoarece s-ar putea să vină cu ceva mai bun până când toate aceste aeronave vor fi construite.
Forțele Aeriene Române au confirmat că o dronă civilă a zburat la aproximativ 4-5 kilometri de turnul de control al Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu”.
Biden a subliniat în mod repetat necesitatea ca Congresul american să aprobe ajutorul Ucrainei până la sfârșitul săptămânii, pe fondul temerilor că țara rămâne fără muniții necesare pentru apărarea sa aeriană înainte de o potențială ofensivă majoră a Rusiei la începutul verii.
În cadrul unui summit desfășurat la Bruxelles la 17-18 aprilie, liderii UE au convenit asupra unei declarații privind continuarea asistenței "fără rezerve" pentru ca Ucraina să se apere împotriva agresiunii rusești și au promis asistență urgentă pentru a sprijini sectorul energetic ucrainean, care a fost vizat de noi bombardamente rusești. Instituțiile și guvernele UE s-au angajat să "consolideze furnizarea de ajutor umanitar și de echipamente de protecție civilă, inclusiv generatoare și transformatoare de energie electrică".
Think tank-ul românesc New Strategy Center, în parteneriat cu Norwegian Institute of International Affairs (NUPI), au organizat în această perioadă o vizită de informare la Oslo, la care au luat parte mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.
Temele cele mai utilizate ale propagandei ruse în războiul informațional pe care îl desfășoară în România și în regiune, și combaterea acestui flagel, au fost expuse de către Ministerul Apărării Naționale în nordul Europei, în cadrul unui program ce a vizat gestionarea războiului politic în contextul conflictului din Ucraina.
