Un grup de piloți noștri s-a mutat din Marea Britanie în Franța pentru antrenament, a remarcat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
De aproape două decenii, de când primele astfel de execuții unilaterale au fost codate prin ordine executive secrete de către președinții americani care s-au succedat la Casa Albă, execuțiile direcționate în afara zonelor de război convenționale au fost o caracteristică centrală a războiului extins împotriva terorismului, ridicând probleme juridice și politice, naționale ți internaționale, care rămân și astăzi valide.
Pentru a își respecta una din promisiunile sale electorale, administrația Biden a dezvăluit, săptămâna trecută, o parte din setul de reguli emise în secret de către președintele Donald J. Trump, în anul 2017, vizând operațiuni militare de „acțiune directă” antiteroristă - cum ar fi atacuri țintă cu drone și raiduri ale forțelor speciale, la comandă, în afara zonelor de război convențional.
Regulamentul aprobat de către Trump a fost criticat permanent ca fiind extrem de lax, fără o baza legală reală și fără asigurarea unei minime decențe juridice. Mai mult, din informații neconfirmate niciodată oficial, acesta a fost impus cu forța unor aliați militari de mică importanță ai Americii, ca făcând parte din pachetul extins de securitate oferit de către Washington în cadrul parteneriatelor strategic, mai ales statelor din centrul și estul Europei.
Ca atare, administrația Biden dorește să clarifica limitele de execuție a regulamentului din anul 2017, iar până atunci, imediat după instalarea ei la Casa Albă a suspendat orice execuție extrajudiciară sau cum eufemistic au fost intitulate ”acțiuni directe”.
De aceea New York Times a primit, spre surprinderea întregii prese americane, un acces limitat la documentele cele mai sensibile care reglementează aceste operațiuni de stat.
Căci fără a ne ascunde după degete, atunci când, fără un proces just și legal, șeful unui stat decide cu de la sine putere să execute un dușman, fie și el terorist cunoscut pentru crimele sale, atunci acea execuție devine o afacere de stat. Iar aliații externi care răspund cererilor de pregătire și punere în aplicarea a unei astfel ”acțiuni directe”, nefiind apărați de extrateritorialitatea americană, riscă să răspundă penal și legal în fața curților penale naționale sau internaționale de justiție.
De aceea adminstrația Biden a declasificat partial documentul semnat de către Trump și a permis accesul ziariștilor de la New York Times. Tocmai pentru a transmite un semnal, nu numai interior, dar aliaților SUA, de a fi foarte atenți cum răspund unor cereri care, sunt, pe toate continentele, considerate ilegale și fără fundament juridic corespunzător la nivel național.
În timp ce administrația Biden a cenzurat unele pasaje, porțiunile vizibile arată că în era Trump, comandanților din teren li s-a acordat latitudine pentru a lua decizii cu privire la atacuri, atâta timp cât acestea se încadrează în seturi largi de „principii de funcționare”, inclusiv cele care asigurau existența cu „ aproape certitudine ”că civilii nu vor fi răniți sau uciși în timpul operațiunilor.
Din nefericre asemenea asigurare este imposibil de obținut conform standardelor judiciare actuale, ca atare comandații militari expunându-se unor acuzații grave penale de crime de război. Dacă militarii americani sunt subiecți ai unor protocoale bilaterale semnate de către Washinton cu diverși aliați ai săi, din nefericire, militarii națiunilor gazdă nu au aceeași imunitate, iar participare alor la pregătirea unor astfel de acțiuni este sancționată sever de legile naționale și internaționale. Aspecte pe care administrația Trump, din lipsa totală de respect față de aliații săi strategici a omis să le clarifice cu actorii implicați, lăsând militarii gazdă să fie pasibili de comandări penale severe.
În același timp, însă, regulile din epoca Trump erau flexibile în ceea ce privește permisiunea de a face excepții de la aceleași standard aprobate, spunând că „variații” ar putea fi făcute „acolo unde este necesar” atâta timp cât anumite proceduri birocratice au fost urmate în aprobarea lor. Diavolul se află în detalii se spune din bătrâni, iar tocmai îndeplinirea acestor acte birocratice a creat breșa legală care face din orice participant la o execuție extrajudiciară subiect al dreptului penal național sau internațional.
Spre exemplu, dacă radarul care a condus drone spre ținta sa, se află pe teritoriul național, de la comandatul centrului electronic până la soldatul care s-a aflat în sala de comandă, toți sunt pasibili de acuzații penale. Țara gazdă nu are voie să permit niciun atac extrajudiciar pe teritoriul național al unei terțe țări, dacă nu se află oficial în război cu aceasta.
Ca atare, militarii gazdă care participă la pregătirea radar a țintei (identificare, coordonate GPS, intrare de date, urmărire și control) sunt legal pasibili de condamnare pentru că nu există justificarea legală națională sau internațională a acțiunilor lor la adresa unui cetățean străin, aflat pe un teritoriu național suveran. Ca atare, aceste lipsuri flagrante de legislație provoacă astăzi frisoane multor armate naționale gazdă, căci oricând pot fi trase la răspundere, atât ca instituție, incluzând acuzarea oficială a guvernului țării gazdă pentru că a permis un act de război nedeclarat, cât și individual ca militari.
Spre această concluzie s-a îndreptat decizia din octombrie 2020 a judecătorului Edgardo Ramos din districtul sudic din New York, care a ordonat guvernului SUA să predea documentul de 11 pagini, tocmai publicat, ca răspuns la procesele intentate, în baza FOIA (Freedom of Information Act), de către The New York Times și de ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile). Administrația Biden a moștenit acest caz și a căutat o amânare, fiind obligată însă la final să se conformeze, oferind o copie ambilor reclamanți vineri seara târziu.
Administrația Biden a suspendat regulile din epoca Trump în prima sa zi de mandat și a impus o politică interimară de a cere aprobarea Casei Albe pentru loviturile cu drone propuse în afara zonelor de război din Afganistan, Irak și Siria.
În același timp, echipa Biden a început o trecere în revistă a modului în care au funcționat atât politicile din epoca Obama, cât și din cea a lui Trump - atât pe hârtie, cât și în practică - cu dorința de a dezvolta propria sa politică. Revizuirea ordonată de către Biden, au spus oficialii Administrației sale, a descoperit că principiile din epoca Trump care guvernau așa-zisele ”acțiuni directe” în anumite țări făceau adesea excepție de la cerința legala a „aproape certitudinii” că nu ar exista victime civile.
Deși a păstrat această regulă pentru femei și copii, a permis un standard extrem de scăzut de „certitudine rezonabilă” în cazul bărbaților adulți civili. Iar legislația internațională, ca și cea națională dacă vorbim de Europa sau sudul Asiei, nu fac rabat sub nici o formă de la acest standard de aur. Încălcarea lui este considerată de către legislația care există în Uniunea Europeană egala unei crime cu intenție și este pedepsită cu toată asprimea.
Brett Max Kaufman, un avocat al Centrului pentru Democrație din cadrul ACLU, a descris regulile din epoca Trump ca fiind incredibil de laxe, ”eliminând chiar și garanțiile minime pe care președintele Obama le-a stabilit în regulile sale pentru acțiunile letale direcționate în afara zonelor de conflict recunoscute” și a cerut Administrației Biden să pune capăt „utilizării secrete și inexplicabile a forței letale”. Căci, concluzia experților americani, este că până și cadrul vag legal oferit de SUA nu pot acoperii ordinul executiv secret semnat de fostul președinte Trump.
Revizuirea ordonată de către Joe Biden și deliberările privind o nouă politică potențială de ”acțiune directă” ar fi trebuit inițial să dureze 60 de zile. Oficialii administrației vorbesc acum despre extinderea perioadei la șase luni. Discuțiile despre politici, au spus ei, au fost încetinite de efortul de a obține date comparative fiabile despre victimele civile din greve din trecut - și disputele cu privire la estimările militare corecte. Identificarea corectă a numărului de victime civile este deseori îngreunată din cauza atacurilor care au loc în regiunile îndepărtate și inaccesibile.
Mai mult, deliberările au fost, de asemenea, complicate de decizia de a pune capăt războiului din Afganistan, la 20 de ani de la atacurile din 11 septembrie. În mod sigur însă, administrația Biden intenționează să mențină capacitatea de a lovi orice amenințare teroristă emergentă care ar putea emana ulterior din regiune, ceea ce îl va obliga, pentru prima data, să se supună regulilor atacurilor aeriene directe, inclusiv de către drone, în afara zonelor de război convenționale.
O astfel de activitate de luptă intermitentă a fost determinată de apariția tehnologiei armate a dronelor și de înclinația grupurilor teroriste transnaționale de a opera din spații slab guvernate sau state eșuate în care există puține sau deloc trupe americane pe teren, dar și nici un guvern local eficient cu un forța de poliție, inclusiv regiunea tribală a Pakistanului, Yemenul rural și porțiuni din Somalia și Libia.
Iată o problemă legală și de legislație internațională extrem de complicată pentru SUA, care nu recunoaște multe din mecanismele de justiție internaționale, cum ar fi Curtea de Justiție Internațională sau diverse acorduri regionale semnate care interzic atacul direcționat cu drone. Ca rezultat, întrebarea dacă ar trebui să se înăsprească cerința de „aproape certitudine” că nu vor fi uciși civili, astfel încât să protejeze și bărbații adulți, s-a împletit cu alte decizii politice complexe și nerezolvate de către administrația Trump, grăbită doar să vândă arme oricui și oriunde, fără să asigure un minim de securitate țărilor și regiunilor în care o făcea.
Ca rezultat, în cazul Estului Europei, putem vorbi deja de arsenale fără valoarea, dar cantitativ imense, care provoacă mai mult temere și tensiune, decât aduc securitate și echilibru. Pentru țările europene, mai ales cele membre UE, lipsa unei legislații coerente și clare cu privire la numărul, calitatea, capacitatea de foc și principiile de folosire letală a dronelor, pune probleme majore de legalitate. UE are deja tendința de interzice prezența multor tipuri de armament non european pe teritoriul statelor sale membre. Iar aceste politici coordonate de Bruxelles vor viza sigur una din cele mai dezechilibrate zone, cea Est Europeană și desigur cea de proximitate cu Ucraina. Aceasta regiune UE este, în viziunea conducerii europene, cea mai dezechilibrată militar, datorită politicii de înarmare americane pe bani mulți și fără discernământ, doar pentru a crea falsa imagine că țările europene se află într-o stabilă echilibristică securitară în raport cu Rusia (momentul de tensiune Ucraina din ultimele săptămâni a dovedit că, pentru Moscova, nu are nici o valoarea înarmarea vecinilor săi europeni cu armament american).
Este clar că administrația Biden se așteaptă ca Uniunea Europeană să impună pe agenda sa de negocieri exact discuția despre atacurile direcționate de pe teritoriul său, utilizând orice tehnologie electronică, incluzând dronele, folosirea lor fără garanții minime legale de către fosta administrație Trump, fiind văzută extrem de prost de către întreaga elită judiciară a Uniunii Europene. Mai ales că pentru europeni, aceste tipuri de ”acțiuni directe aparțin” exclusiv domeniului drepturilor omului, ale justiției corecte și a dreptului suveran.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Un grup de piloți noștri s-a mutat din Marea Britanie în Franța pentru antrenament, a remarcat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Avionul de luptă - interceptor MiG-31, în diferitele sale variante, a fost un proiect de succes. Azi rușii au integrat pe versiunea MiG-31K rachetele hipersonice Kinzhal. Dar industria pregătește următoarea generație de avioane, MiG-41. Desigur, de la o dori la a putea e drumul extrem de lung și anevoios.
Pentagonul a ridicat restricția utilizării avioanelor de luptă F-35A pe timpul fulgerelor, permițând astfel aeronavei să zboare în condiții de furtună pentru prima dată din 2020, după cum a informat Breaking Defense.
Anunțul făcut de reprezentanții ruși în urmă cu câteva zile privind începerea producerii în masă a bombei de aviație de tip FAB-3000 a creat îngrijorare în rândul oficialilor și specialiștilor ucraineni.
Ucraina urmează să primească în această vară primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din partea aliaților occidentali, fapt ce provoacă deja deranj mare la Moscova.
Forțele Aeriene Ruse au lansat un atac asupra orașului ucrainean Harkov, la 26 martie 2024, folosind pentru prima dată bombe ghidate "UMPB D-30 SN", recent concepute. Această muniție de ultimă generație reprezintă un salt semnificativ în domeniul tehnologiei militare, cu o rază de acțiune care o triplează pe cea a bombelor convenționale cu ghidaj, asemănătoare bombei americane GBU-39/B SDB. Capabilă să atingă distanțe de până la 90 de kilometri, utilizarea UMPB D-30 SN subliniază un progres strategic în ceea ce privește capacitățile de război aerian, evidențiind intensificarea continuă a operațiunilor militare de către forţele ruse.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în dimineața zilei de 30.03.2024, în jurul orei 10:00 CET, un oaspete neobișnuit a aterizat la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia. Pentru prima dată, o dronă de cercetare de tip Northrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a sosit în zona Mării Mediterane.
Pe 29 martie 2024, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) au efectuat ultima misiune de tip Quick Reaction Alert (QRA), încheind o perioadă care a început în 1981. Începând din această dimineață, apărarea aeriană a spațiului aerian al Belgiei, Țărilor de Jos și Luxemburgului (BENELUX) a fost predată noilor avioane olandeze F-35A de generația a V-a.
Surse ucrainene au informat că, în timpul atacului din noaptea de 28.03.2024, trupele ruse au întrebuințat o modificare a rachetei de croazieră Kh-101, care transportă un focos dublu față de versiunea anterioară. Astfel, la noul tip de rachetă a crescut masa explozivă totală de la 400 la aproximativ 800 de kilograme.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
În următoarea perioadă vor ajunge în țară încă patru avioane de luptă de tip F-16 Fighting Falcon iar până la finalul anului 2024 va ajunge toată escadrila. E vorba desigur de cele 32 de avioane F-16 achiziționate din Norvegia.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).