Poți descărca aplicația:
Get it on App Store Get it on Google Play
Situația României, dacă Stalin îl ataca primul pe Hitler. Spion rus, mărturisiri
Istorie
Data actualizării:
Data publicării:
Mărturiile lui Victor Suvorov, ”spionul condamnat la moarte”, controversate și criticate de istorici, susțin că Stalin ar fi intenționat primul să-și atace aliatul, Hitler. La fel de importante sunt, pentru noi, datele care arată ce s-ar fi întâmplat cu România, când plănuiau rușii să intre în război și unde voiau să atace, desigur, în viziunea lui Suvorov.
EXCLUSIV

În cartea sa, ”Spărăgtorul de gheață”, Victor Suvorov aduce argumente potrivit cărora Stalin a pregătit încă din 1936 ocuparea țărilor din vestul Europei, mizând pe un conflict între nemți și forțele anglo-franceze.

Hitler a fost considerat de Stalin drept ”Spărgătorul de gheață” al Revoluției, în ideea că va porni o confruntare militară în lumea capitalistă. Slăbite de război, acestea vor fi o pradă ușoară pentru Armata Roșie, care va ”elibera” proletariatul din țările occidentale.

Suvorov, un fost spion sovietic, fiul unui militar care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, susține că a aflat secrete despre deciziile lui Stalin. El s-a hotărât să fugă în Occident, pentru a spune adevărul. Sortit să poarte pentru toată viața eticheta de trădător și să nu-și mai vadă rudele sau prietenii, fostul ofițer GRU, Vladimir Rezun, își ia pseudonimul Victor Suvorov și scrie mai multe cărți, bazate pe documente de arhivă, dar și pe informații din interiorul sistemului.

Când începe cu adevărat al doilea război mondial

În dimineața zilei de 1 septembrie 1939, când Hitler atacă Polonia, nu se știa care va fi reacția Franței și Angliei. În aceeași zi, deputații din Sovietul Suprem se reunesc la Moscova, introducând serviciul militar obligatoriu și alte măsuri pentru consolidarea industriei de război. Convocarea Sovietului Suprem se face cu 7-10 zile înainte, întrucât delegații vin din cele mai îndepărtate colțuri ale URSS. Cum se explică acest paradox?

În data de 19 august 1939, a avut loc o ședință a Biroului Politic, în care Stalin pune problema atragerii Germaniei în război, în vreme ce URSS urma să rămână neutră, susține Suvorov. Războiul trebuie continuat cât mai mult, pentru a epuiza părțile în conflict, a spus Stalin. Protocolul ședinței a fost publicat de agenția franceză Havas, ceea ce îl face pe Suvorov să presupună o scurgere de informații de la nivelul unor oficiali cu rang înalt din partid sau din Armată, speriați de planurile lui Stalin.

Nimic nu se schimbă, însă. Pe 23 august, patru zile mai târziu, este semnat Pactul Ribbentrop- Molotov. Odată semnat pactul, Hitler speră că nu va ajunge să lupte pe două fronturi și își ia riscul de a ataca Polonia. Iar Stalin este citat, inclusiv de istorici ruși, că ar fi spus după semnarea pactului: ”L-am înșelat pe Hitler!”. Stalin știa că a câștigat războiul mondial chiar înainte ca Hitler să atace Polonia. De aceea, data la care a pornit cu adevărat conflagrația mondială ar putea fi 23 august, când se semnează pactul, sau mai degrabă 19 august 1939, când Biroul Politic aprobă planul lui Stalin, scrie Suvorov.

(w670)

”Linia Maginot” a Rusiei, dezafectată în prag de război

Împărțirea Poloniei între Germania și Rusia nu avea sens, dacă ambele țări doreau să-și consolideze apărarea. Polonia era un teritoriu tampon, care îngreuna agresiunile din ambele părți. Rușii au justificat pactul spunând că granița s-a mutat cu câteva sute de kilometri mai la vest, după ocuparea Poloniei. Dar și Germania și-a scurtat căile de comunicațiii pentru a ataca Rusia, cu 350 de kilometri.

Ce se întâmplă după declanșarea războiului între Aliați și forțele Axei este și mai surprizător. URSS abandonează Linia Stalin, un fel de Linie Maginot, de la Blatica la Marea Neagră. Construită cu sacrificii enorme până în 1938, aceasta este dezafectată, în vreme ce Linia Molotov, proiectată după expansiunea teritorială din 1939, nu este fortificată. În schimb, în Belarus și Ucraina de Vest se dezvoltă șosele și linii de cale ferată, se deminează podurile și se masează trupe la graniță.

În cazul unui război de apărare, trupele sunt amplasate în adâncime, folosindu-se avantajul terenului (dealuri, cursuri de apă, fortificații naturale). Prin aceste măsuri, luate de generalii Merețkov, Jukov și Beria, URSS devenea vulenrabilă în cazul unui atac prin surprindere al nemților. Acesta s-a și produs, în 22 iunie, 1941.

De ce nu au fost sancționați cei trei generali, ba, dimpotrivă, au fost avansați, se întreabă Suvorov? Pentru că acesta era planul: URSS se pregătea de atac, nu de apărare.

Armata Roșie, pregătită să atace prima

În 1936, Hitler avea 4000 de militari în trupele de desant. Încă din 1930, URSS putea mobiliza 1 milion de soldați pentru acțiuni de desant. Acestea nu au sens decât într-o invazie, nu pentru apărare. Peste 30.000 de persoane din URSS studiau planorismul. Uzinele de armament construiau planoare pentru desant. Această strategie are sens doar dacă sunt atacate la sol avioanele adversarului, care ar putea pune în pericol planoarele de desant. Deci, are sens pentru cel care dă primul lovitura, scrie Suvorov.

Rușii au mobilizat, după ocuparea Basarabiei, o flotilă la Gurile Dunării, cu 70 de vase. Acestea nu puteau fi apărate, în condițiile unui mal deschis, cum era cel din apropierea Chiliei. Singura explicație: Flotila Dunării ar fi putut interveni, în cursul unui atac general, la luptele de pe cursul superior al fluviului. Navele puteau urca până în inima Germaniei.

Înzestrarea trupelor sovietice dovedește caracterul ofensiv al planurilor lui Stalin. Hitler a intrat în război cu 3.195 de tancuri. Doar uzina de locomotive din Harkov producea jumătate din acest număr, într-un an, scrie fostul spion. Iar modelul care a intrat în producție de masă, în toate uzinele, era unul de mare viteză, cu motor diesel,  care putea să-și schimbe șenilele cu roți obișnuite. Un astfel de vehicul nu este util decât la vest de granița sovietică, pe drumurile din Europa și mai ales pe autostrăzile din Germania. Toată producția de armament, remarcă Suvorov, era de tip ofensiv, nu defensiv.

(w670)

Principala lovitură, condusă de Jukov împotriva României

Concentrarea de forțe militare realizată de Stalin depășește tot ce s-a cunoscut în istorie. Între 1939 și 1941, Stalin pregătește trei eșaloane strategice, mobilizând inclusiv forțele din Extremul Orient.

Primul eșalon strategic se îndrepta împotriva României, pentru a tăia rezervele de petrol ale nemților, arată Suvorov. Eșalonul din linia a doua era pregătit pentru contralovitura germană, care ar fi venit cu siguranță, pentru că nemții nu puteau funcționa fără petrolul românesc.

Armata a 9-a, cea mai mare din lume la acel moment, trebuia să atace, prin Basarabia,  capitala și câmpurile petroliere de la Ploiești. Armata a 16-a, din al doilea eșalon, urma să atace Ungaria, din Ucraina.

Decizia de ataca fusese luată, irevocabil, în februarie 1941, când s-au desfășurat  punctele de comandă ale fronturilor pe granița de vest a URSS. Jukov urma să conducă operațiunile din România. Dacă unii istorici spun că Stalin ar fi vrut să atace în 1942, Suvorov demonstrează că acest lucru nu era posibil. Trupele concentrate pe cele 5 fronturi nu aveau cazărmi pregătite pentru iarnă și consumau resurse uriașe pentru hrană. Era total în afara logicii războiului să concentrezi trupele și să nu le folosești. Odată terminată concentrarea, în termen de o lună trebuie pornit atacul.

Ce s-ar fi întâmplat în 6 iulie 1941 

Suvorov scrie că data cea mai probabilă a atacului pregătit de Stalin era 6 iulie 1941. Operațiunea ”Furtuna” nu a putut fi declanșată mai devreme pentru că nu se finalizase concentrarea eșalonului doi pe fronturile din Vest. Data la care urma să se încheie concentrarea era 10 iulie, potrivit arhivelor sovietice, deci atacul putea fi lansat cu trei-patru zile mai devreme.

La ora 3,40 a zilei de 6 iulie 1941, un baraj de artilerie ar fi lovit pe tot frontul, de la Baltica la Chilia. Mii de avioane ar fi trecut granița, surprinzând la sol avioanele germane și românești. Desantul ar fi tăiat căile de comunicații, iar trupele mecanizate ar fi pornit atacul, la sol. În prima oră de război, aviația Armatei a 9-a avea sarcină să distrugă rafinăriile de pe Valea Prahovei, iar Flota Mării Negre portul Constanța, cu instalațiile petroliere.

De altfel, chiar și după lansarea atacului german, Stalin a insistat pentru apărarea Basarabiei, ca parte a planului său ofensiv. Iar Jukov a ordonat, la o zi după atacul german, bombardarea Ploieștilor, care s-a executat în 26 iunie, reducând la jumătate producția de petrol.

Decizia de a ataca Germania, cu o zi înainte de atacul lui Hitler

Suvorov susține că a descoperit în arhivele sovietice o informație esențială pentru a demonstra că Stalin a decis să atace Germania, dar nu a mai apucat din cauză că Hitler a făcut prima mutare. În 21 iunie, cu o zi înainte ca armata germană să atace Rusia, a avut loc o ședință a Biroului Politic.

Stalin devenise oficial premierul URSS, în luna mai. Până atunci nu avusese nicio funcție oficială în Stat, conducând URSS din poziția de secretar general al PCUS. Asumarea responsabilităților de premier poate fi explicată în trei feluri: dorea să fie cunoscut drept negociatorul păcii între puterile europene; dorea să fie cel care dădea personal ordinul pentru începerea războiului de ”eliberare” a statelor europene; se pregătea să conducă personal războiul de apărare. Din toate informațiile prezentate de Suvorov, reiese că variantele apărării și negocierilor nu stau în picioare. Stalin plănuia atacarea Germaniei naziste.

Rezerviștii fuseseră concentrați înainte de strângerea recoltelor, fapt fără precedent în istorie. Flota Baltică ieșise din Golful Finic și avansa spre Vest. Operațiunea de sovietizare, pregătită încă din 1940, când peste 99.000 de activiști din rezerva comitetului de partid fuseseră reatestați și 63.000 fuseseră pregătiți pentru a însoți armatele ”eliberatoare”, a fost încheiată în data de 17 iunie 1941. Atunci, peste 3700 de activiști din rândurile nomenclaturii au fost chemați în armată, pentru a ocupa funcțiile de comisar politic.  

(w670)

Katiușele, comandate de Biroul Politic în 21 iunie 1941

În 21 iunie, cum spuneam, Biroul Politic ia două decizii. Dotarea trupelor cu lansatoare mobile de rachete în salve, BM 13, celebrele Katiușa, a fost una dintre ele.

A doua este mult mai importantă: au fost înființate formațiunile de front pe baza regiunilor militare vestice de frontieră. Cu alte cuvinte, scrie Suvorov, s-a formalizat juridic planul de invazie. Spionajul german a aflat de primul eșalon al dispozitivului, dar nimeni nu a bănuit că, în realitate, Stalin mai avea două eșaloane în rezervă. Iar forța Armatei a 9-a, îndreptată împotriva României nu era una de șoc, ci de supra-șoc. Lovitura ar fi anihilat total rezistența germană și ar fi spulberat armata română.

Germania atacă URSS pentru că nu putea apăra Valea Prahovei

Generalii lui Hitler și-au dat seama că, și dacă ar fi putut păstra România, un atac al rușilor pornit din Basarabia distrugea instalațiile petroliere, paralizând mașinăria de război a Reich-ului, susține Suvorov, asta cu toate că majoritatea istoricilor consideră că atacul Germaniei naziste a vizat Ucraina, cu bogatele sale resurse. De altfel, scrie Suvorov, comunicatul german explică decizia de a invada Rusia prin concentrarea de trupe la granița României, până în data de 21 iunie 1941. Planul german a funcționat fiindcă a devansat cu două săptămâni atacul sovietic. „Operațiunea Barbarossa” a surprins armatele lui Stalin nepregătite pentru apărare. Trupele de vânători de munte, concentrate de Armata a 9-a pentru a lansa atacul în Carpați, nu au reușit să blocheze înaintarea Wermachtului, în șesurile Ucrainei. Spargerea frontului în nord și centru l-a obligat pe Stalin să-și retragă trupele de invazie din Basarabia pentru a apăra Ucraina și apoi Moscova.  România scăpa de un atac devastator, iar ocuparea țării de către ruși era amânată cu trei ani. În plus, actul de la 23 august 1944 previne transformarea întregii țări în teatru de război, așa cum s-ar fi întâmplat în vara anului 1941, dacă sovieticii nu atacau primii.

Astăzi, teoriile lui Suvorov sunt foarte criticate de majoritatea covârșitoare a istoricilor însă fostul spion nu s-a dezis de ele.


Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență

Get it on App Store
Get it on Google Play

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News

DC Media Group Audience
Ocupația sovietică în România. Armata română a încercat să opună rezistență Armatei Roșii
Ce ne spune ultimul mare război în care a luptat China, despre următorul conflict
Sistemul Brodie, primul ”portavion” al SUA
Ziua în care un MiG-21 al Coreei de Nord a doborât un avion militar al SUA
Gorbaciov, ultimul lider al URSS, lăudat de Putin pentru rolul jucat în istoria ţării sale şi a lumii
Gorbaciov nu regretă nimic din prăbușirea URSS: Perestroika a fost cea mai mare realizare politică
România și coșmarul Mineriadelor din anii '90. Premierul Cîțu: Nu voi permite o mineriadă în mandatul meu
Ion Mihai Pacepa a murit. Enigmele fugii din România, reacția lui Nicolae Ceaușescu și ascensiunea Elenei
Februarie 1965: Primele trupe terestre ale US Army ajung în Vietnam, o greșeală ce a dus la o catastrofă militară
MASACRUL DE LA LUNCA | Sovieticii au secerat sute de români care doreau doar să ajungă în România
Secretara unui lagăr nazist, acuzată de complicitate la crimă
Moartea lui Iuliu Maniu în închisoarea comunistă de la Sighet. „Maniu pleca spre groapa comună și spre gloria eternă”
Winston Churchill, Franklin D. Roosevelt și Iosif Vissarionovici Stalin, în timpul Conferinței de la Yalta. Sursă foto: Wikipedia
EXCLUSIV
Conferința de la Yalta și 'împărțirea lumii'. Churchill, Stalin și 'trădarea' României
Podul lui Traian. Construcția lui Apolodor din Damasc peste Dunăre, din timpul campaniei împotriva Daciei, încă un punct de reper
Alex Vraciu, pilotul militar de origine română care a scris istorie pentru SUA: Șase bombardiere japoneze doborâte în opt minute
Putin rescrie 'legal' istoria. În Rusia vor fi pedepsiți cei care compară URSS cu Germania nazistă
Un episod uitat: Avionul în care se afla tânărul Ceaușescu s-a prăbușit în URSS. Accidentul putea schimba destinul comunismului românesc
Ceaușescu și Pol Pot - dușmanul dușmanului meu este prietenul meu 
Rebeliunea legionară. Trei zile de lupte sângeroase între Armată, fidelă lui Ion Antonescu, şi Mişcarea Legionară
Franța ar fi fost complice la genocidul din Rwanda
Desert Storm: Eliberarea Kuweitului, o demonstrație de forță a SUA. Prima operațiune militară din războiul modern
Moldova: Un gram de dreptate pentru victimele stalinismului. Cei născuți în gulagurile sovietice vor avea statut de victime ale comunismului
Congresul SUA, ocupat pentru a doua oară în istorie. Casa Albă și Capitoliul au fost incendiate acum două secole după căderea Washingtonului
EXCLUSIV
Ceaușescu, Rețeaua R și Securitatea. Cine a tras în noi, după '22? Ultimul stalinist al Europei, între Revoluție și lovitură de stat
1989. Operațiunea Trandafirul: Noaptea asasinilor și macabra incinerare a morților Timișoarei împușcați la Revoluție
Charles de Gaulle și criza din 13 mai 1958: O lovitură de stat?
Proiect educațional despre istoria României, în sprijinul românilor din Ucraina și Serbia
Asasinarea lui Nicolae Iorga de un comando de legionari. Mareșalul Ion Antonescu a preferat să se uite în altă parte
Nicolae Ceaușescu, la al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român, desfășurat între 20 și 24 noiembrie 1989
EXCLUSIV
Congresul al XIV-lea: Ultima șansă a lui Ceaușescu de a ieși la pensie. 'Când o face plopul mere şi răchita micşunele'
75 de ani de la deschiderea Procesului de la Nürnberg

Ştiri Recomandate

Rusia amână din nou livrarea sistemelor S-400 către India. Cauza: Operațiunea militară specială de 3 zile se află în cea de-a 764-a zi
Un Su-35, cel mai promovat avion rus, „pierde lupta” cu forța gravitațională (Video). Avionul e posibil să fi fost doborât chiar de ruși
Zelenski: Rusia pregătește o ofensivă și nu suntem pregătiți
Noul ajutor militar pentru Kiev sporește paradoxul nemțesc: Deși a transferat Ucrainei arme cât toată Uniunea Europeană, Berlinul încă se teme de subiectul Taurus
Un C-130 francez a aterizat în premieră la Brașov. Avioane franceze Atlas (transport) și A330 (realimentare aeriană) vor putea fi și ele dislocate aici
Scenariul livrării Ucrainei a unor „F-16 cu armament nuclear” și decolarea avioanelor din România arată că Rusia se teme de F-16
Scandal de spionaj fără precedent în Polonia. Comandantul Eurocorps, din care și România face parte, demis după o anchetă a serviciilor militare de contrainformații
Rusia culege roadele politicii izolaționiste: Relațiile tensionate cu Moscova au forțat serviciile americane să ofere doar o parte din informațiile privind iminența amenințării teroriste
Ce înseamnă crearea unei „Armate a Niprului” în Ucraina de către Rusia. Îngrijorări privind luarea cu asalt a malului drept după reconfigurarea obiectivelor
Cehia vrea blindate de ultima generaţie: Contractul pentru 76 de tancuri Leopard 2A8 tot mai aproape de a fi parafat
Germania spune că poartă responsabilitatea „războiului și păcii”: Rachetele Taurus pentru Ucraina ar putea declanșa războiul între NATO și Rusia
Eventualul conflict între NATO și Rusia: Britanicii recunosc că sunt nepregătiți, finlandezii sunt gata de luptă, suedezii își avertizează populația
Germania prezintă macheta viitorului avion de luptă de ultimă generație DLR: Este acest proiect un competitor al programului FCAS?
Interviu E.S. Adrian Zuckerman | Previziuni privind războiul din Ucraina pentru 2024 / Poziția României la frontiera de est a NATO
Grecia admite că nu mai poate continua cu atâtea avioane diferite. F-16 Block 30 și Mirage 2000 vor fi vândute pentru a „aerisi” aviația militară
Utilizarea rachetei hipersonice Zircon de către Rusia poate indica o lipsă de alte rachete la nivelul arsenalului și poate reprezenta o provocare pentru forțele armate ucrainene
Declarațiile lui Emmanuel Macron cu privire la posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina au înfuriat oficialii americani
Turcia continuă să exporte explozibili și muniții către Israel, deși critică dur intervenția militară din Fâșia Gaza
A fost lansat la apă un nou submarin din clasa Scorpene construit de francezi în Brazilia. România vizează și ea astfel de submarine
Zelenski spune că nu e nicio justificare rațională pentru a explica de ce Patriot nu acoperă cerul Ucrainei. Apel și pentru F-16
Hamas refuză să elibereze ostaticii până când Israelul nu va retrage trupele din Gaza
Bombele cu planare sunt asul din mâneca Rusiei ce trebuie rapid neutralizat. FAB-3000 ar fi cu adevărat devastatoare pentru Ucraina
Cehia destructurează o rețea pan-europeană de propagandă rusă, care se ocupa cu dinamitarea alegerilor europarlamentare. Urmele duc chiar la ”finul lui Putin”
Franța nu va trimite militari să lupte în Ucraina. Tot ce trebuie să știi după ce în presă au apărut informații că Regimentul 126 Infanterie francez va fi dislocat în Ucraina
Discuții în Coreea despre cooperarea industrială dintre Hanwha și România. Toate drumurile duc la obuzierele K9 Thunder
”Putem face mai mult”. Cehia ridică miza și anunță că ar putea procura 1,5 milioane de obuze pentru Ucraina
Rusia pregătește o ploaie de rachete hipersonice Zircon peste Ucraina. Rușii au concentrat și pregătit zeci de rachete în Crimeea
Maia Sandu: Să celebrăm unirea Basarabiei cu România mulțumind pentru susținerea constantă a României pentru R. Moldova
Criză politică în Bulgaria: Rotația în guvernul pro-occidental s-a blocat din cauza bătăii pe posturile cheie
Grecia intenţionează să înlocuiască cererea pentru F-35 Block 3 cu o solicitare pentru versiunea Block 4: Interes pentru utilizarea rachetelor Meteor BVRAAM
Lukașenko recunoaște că planificatorii atacului de la Crocus au vrut să treacă prin Belarus, infirmând astfel planificarea de către Kiev a unei “ferestre” de trecere la granița ruso-ucraineană
"Ei știu unde să lovească". Experții în studii de securitate analizează de ce Rusia şi-a intensificat atacurile asupra sistemului energetic ucrainean
pixel