Rusia lui Putin nu va permite reușita unei revoluții portocalii în Belarus
Autor: Ionel Copcea  pe 28 aug, 10:32 | Strategica
Exclusiv

Preşedintele Belarusului, Alexandr Lukaşenko

După aproape trei săptămâni de proteste în Republica Belarus, unde forțele de opoziție și susținătorii acestora contestă victoria președintelui Aleksandr Lukașenko în alegerile din 09 august, președintele rus, Vladimir Putin, a avut o apariție la postul de televiziune Rusia-1, în care a spulberat speranțele celor care mizau pe posibilitatea unei reușite a revoltelor, care să determine răsturnarea actualului regim politic și balansarea statului belarus către Occident.

Vladimir Putin a invocat acordurile în vigoare la nivelul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) și a Statului unional Federația Rusă-Republica Belarus, care prevăd acordarea de asistență reciprocă în protejarea suveranității, stabilității și a frontierelor externe. Acesta a precizat în mod clar că l-a asigurat pe Aleksandr Lukașenko de faptul că, în cazul în care va fi necesar, Federația Rusă își va respecta toate angajamentele asumate prin acordurile respective.

În plus, Vladimir Putin a recunoscut că, la solicitarea președintelui Republicii Belarus, a pus la dispoziția acestuia o rezervă de forțe de ordine, pe care Aleksandr Lukașenko a promis că o va folosi numai în cazul în care situația va scăpa de sub control.

Toate aceste declarații arată în mod clar faptul că Federația Rusă îi acordă un sprijin total președintelui Republicii Belarus și nu va permite victoria forțelor de opoziție și îndepărtarea actualului regim politic.

Deși, privită din afară, poziția Federației Ruse poate părea una reținută, cu siguranță autoritățile politico-militare ruse au deja pregătite planurile necesare de reacție, care vor fi puse în practică și devoalate în funcție de evoluția evenimentelor.

Aproape în mod cert, Moscova are în vedere inclusiv o invazie militară în Republica Belarus și controlul ulterior al statului. Însă, acest scenariu va reprezenta ultima soluție și nu va fi pus în aplicare decât în momentul în care va exista pericolul iminent de înlăturare de la putere a președintelui Aleksandr Lukașenko. Evident că intrarea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Belarus se va face sub pretextul acordării de asistență militară reciprocă, în baza tratatelor aflate în vigoare.

Pentru a înțelege mai bine poziția autorităților de la Moscova față de situația din Republica Belarus este nevoie de mai multe clarificări.

 

De ce autoritățile de la Moscova sprijină regimul Lukașenko?

 

Federația Rusă, condusă în mod autoritar de Vladimir Putin și apropiații acestuia din structurile de forță, nu-l sprijină neapărat pe Aleksandr Lukașenko, ci regimul pro-rus de la Minsk.

Relațiile dintre Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko sunt unele destul de complexe și, în pofida aparențelor, acesta din urmă s-a opus autorităților de la Moscova în multe probleme atât militare, cât și economice, și a cochetat în mai multe rânduri cu Occidentul.

Cel mai recent exemplu este reprezentat de scandalul dinaintea alegerilor prezidențiale din Republica Belarus, când autoritățile de la Minsk au reținut 33 de cetățeni ruși, suspectați că fac parte din grupul militar privat Wagner, considerat un apropiat al Kremlinului. Acest lucru a determinat o reacție brutală împotriva Moscovei a președintelui Aleksandr Lukașenko, care a susținut independența Republicii Belarus și părea chiar hotărât să îndrepte țara spre Occident.

În aceste condiții, probabil că Vladimir Putin ar fi sprijinit un opozant al liderului de la Minsk, în situația în care acesta ar fi avut în continuare o orientare către Moscova. Însă, contracandidatul lui Lukașenko din alegerile prezidențiale, Svetlana Tikhanovskaya, este sprijinită de Occident și nu își ascunde poziția antirusă.

Ca urmare, sprijinul pentru Aleksandr Lukașenko este unul implicit, cu toate că acesta nu se mai bucură de simpatia “țarului” de la Kremlin. Chiar Aleksandr Lukașenko însuși s-a arătat surprins de suportul acordat de către președintele Vladimir Putin, în pofida evoluțiilor din ultima vreme.

Astfel, după o convorbire telefonică cu șeful statului rus, pe 15 august, Aleksandr Lukașenko a declarat că: “În ceea ce privește cooperarea militară, avem un acord cu Federația Rusă în cadrul Statului Unional și OTSC. Prin urmare, astăzi am avut cu președintele rus o discuție lungă și detaliată despre această situație. Trebuie să spun că, am fost chiar oarecum surprins că acesta este absolut dedicat față de ceea ce se întâmplă”.

 

De ce precedentele Georgia și Ucraina nu sunt valabile și în Belarus?

 

Republica Belarus este al treilea stat vecin al Federației Ruse și partener din fosta URSS ai cărui cetățeni încearcă să impună autorităților desprinderea din zona de influență rusă și trecerea de partea Occidentului.

Federația Rusă a avut reacții brutale în Georgia în 2008 și în Ucraina în 2014, care s-au soldat cu rezultate asemănătoare, respectiv ruperea unor porțiuni de teritorii învecinate cu Federația Rusă, care fie și-au autodeclarat independența, fie au fost integrate în statul rus.

Astfel, în prezent, Republicile Abhazia și Osetia de Sud funcționează independent de statul georgian, cu sprijinul și sub influența Federației Ruse, care dispune de baze militare puternice pe teritoriile acestora.

În ceea ce privește Ucraina, se poate constata că aceasta a pierdut Peninsula Crimeea, care a fost integrată în Federația Rusă, în urma unui referendum controversat. În același timp, la frontiera estică, autoritățile au pierdut controlul Republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk. Chiar dacă situația celor două republici nu este similară cu a republicilor din Georgia, nefiind recunoscute nici măcar de Federația Rusă, acestea beneficiază de sprijinul autorităților de la Moscova, în special în domeniul militar.

Revenind la Republica Belarus, trebuie spus faptul că situația acesteia nu seamănă nici cu cea a Georgiei, nici cu cea a Ucrainei. În cele două state, Federația Rusă a susținut teritoriile învecinate, unde populația este majoritară de naționalitate rusă. În Republica Belarus nu există astfel de teritorii, iar întreaga populație este considerată o națiune frățească.

Între cele două țări, care au format un Stat Unional, există o serie de procese integraționiste, care par ireversibile. Deși Statul Unional nu funcționează în practică și nu există, deocamdată, decât pe hârtie, Republica Belarus este dependentă din punct de vedere economic și în primul rând energetic de Federația Rusă.

 

Concluzii

 

Pierderea Republicii Belarus ar însemna pentru Federația Rusă nu numai o înfrângere definitivă în fața Occidentului, ci și pierderea unei poziții strategice, respectiv a celui mai apropiat teritoriu aliat către enclava Kaliningrad și a unei potențiale aspirații către unirea cu aceasta prin coridorul Suwalki.

În aceste condiții, Federația Rusă nu va permite, cu niciun preț, ieșirea Republicii Belarus din zona sa de influență. Autoritățile de la Moscova vor sprijini orice scenariu, inclusiv cel al unei intervenții militare, pentru împiedicarea acestui lucru.

Te-ar putea interesa și...
Strategica Vezi toate articolele