Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
Astfel, tematica conflictelor înghețate din regiunea Mării Negre va fi abordată de către liderii europeni. La inițiativa țării noastre, situația conflictelor înghețate va fi cel mai probabil pe agenda reuniunii formale a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene, care va avea loc la finalul lunii mai.
„Este o temă pe care am adus-o în atenția Consiliului Afaceri Externe anul trecut. Am propus împreună cu alți zece miniștri de externe din UE, la inițiativa României, să includem acest subiect pe agenda unui viitor Consiliu Afaceri Externe. Cel mai probabil acest subiect va fi pe agenda reuniunii formale a miniștrilor de externe de la finalul lunii mai”, a precizat ministrul Bogdan Aurescu, în cadrul unui interviu acordat pentru Agerpres.
Șeful diplomației române a subliniat importanța subiectului, precizând că „aceste conflicte prelungite și înghețate afectează securitatea regiunii, dar nu numai”.
„Ceea ce se întâmplă în regiunea Mării Negre are un impact asupra securității spațiului european și euro-atlantic”, a conchis ministrul român.
Conflictele înghețate din regiune sunt o sursă permanentă de insecuritate și instabilitate. Aceste conflicte nu sunt considerate încheiate, neajungându-se la o soluționare în urma tratativelor și pot reizbucni oricând, așa cum a fost cazul anul trecut cu Nagorno-Karabah. La toate aceste conflicte înghețate, adăugând războiul din Ucraina și militarizarea fără precedent de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea, situația din regiune devine sensibil de periculoasă.
Asemenea multor conflicte din spațiul fost sovietic, Transnistria e o moștenire sovietică. Casa Mării Negre, asociație de studii politice si geopolitice, analizând conflictele înghețate din regiune, amintește: Ciocnirile între forțele guvernamentale ale Republicii Moldova și ale celor din Republica Transnistreană au început la sfârșitul anului 1990. Tensiunile au crescut imediat ce Republica Moldova și-a declarat independența, în august 1991 și au degenerat în perioada 19-21 iulie 1992. De partea separatiștilor s-a implicat militar și politic Rusia „prin Armata a 14-a, staționată în apropiere. Peste 1000 de persoane au fost ucise iar 4.500 rănite.”
Conflictul moldo-transnistrean a fost încheiat în 21 iunie 1992, „în urma acordului semnat între președintele rus, Boris Elțîn, și cel moldovean, Mircea Snegur.”
Conflictul a devenit unul de tip înghețat iar operațiunea condusă de către Rusia s-a transformat într-o poziționare permanentă a trupelor ruse pe linia frontului.
Conflictul transnistrean rămâne unul dintre cele mai reprezentative conflicte înghețate din spațiul ex-sovietic.
După obținerea independenței, au urmat crize politice dar și confruntări armate pentru deţinerea controlului asupra Abhaziei și Osetiei de Sud, care făceau parte din Georgia Sovietică, până la destrămarea Federaţiei Ruse.
În anul 1990, autoritățile din Osetia de Sud au proclamat Osetia de Sud Republică independentă, ceea ce a dus și la declanşarea conflictelor armate (1991-1992). Pe 24 iunie 1992, Georgia, Rusia și Osetia de Sud, „în calitate de observatori, au semnat acordul de la Soci, prin care își garantau integritatea teritorială.”
Confruntările dintre autoritățile georgiene și cele abhaze au început în anul 1992 și s-au sfârșit în anul 1994. Armistițiul s-a semnat în “mai 1994, fiind implicate Națiunile Unite și OSCE.”. Ambele părți au fost de acord asupra unor noi negocieri, prezidate de ONU, privind „redactarea statutului Abhaziei de către ONU și OSCE, dar și întoarcerea refugiaților și schimbul de prizonieri. Acordul a fost supravegheat de Comunitatea Statelor Independente, de aproximativ 1700 de soldați ruși, dar și observatori ONU din Georgia.”
Relațiile dintre Georgia și Abhazia după anul 2001 au fost tensionate. “ Chiar și în momentul în care Tbilisi a oferit mai mulă autonomie federală Abhaziei, acesta s-a coordonat cu Osetia de Sud pentru a cere alipirea la Federația Rusă.” După aceea, Rusia și-a stabilit o bază navală la Marea Neagră în Abhazia, „iar ca răspuns la blocada navală a Georgiei, asupra Abhaziei, nave rusești au început să patruleze în Marea Neagră”[16], pentru a împiedica navele georgiene să intre în apele teritoriale ale Abhaziei.
Ambele conflicte au rămas înghețate. Până în anul 2003, aceste au fost de interes scăzut, însă, odată cu venirea la putere a lui Mihail Saakașvili, acestea au redevenit de interes. Saakașvili „a proclamat restaurarea integrității teritoriale a Georgiei ca fiind unul dintre obiectivele sale principale, iar guvernul său a impus o mai bună integrare a republicilor separatiste.”
Tensiunile au escaladat în anul 2008, când Georgia a încercat să recâștige controlul asupra Osetiei de Sud. Forțele georgiene au lansat un atac asupra orașului Tskhinvali. În replică, sub pretextul apărării cetățenilor ruși, Rusia a ripostat, amintește sursa citată.
La fel ca în celelalte cazuri, deși germenii conflictului s-ar întinde de secole, Nagorno-Karabah e tot o moștenire sovietică. Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.
A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk - un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.
Reluarea conflictului anul trecut a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani. Ceea ce s-a întâmplat anul trecut a fost o nouă dovadă a pericolelor reprezentate de conflictele înghețate.
În cele 44 de zile de luptă, care a început la sfârșitul lunii septembrie și a ucis peste 5.600 de oameni din ambele tabere, armata azeră a înaintat puternic în Nagorno-Karabah, forțând Armenia să accepte acordul de pace din noiembrie, prin care Azerbaidjanul a recuperat o mare parte din regiunea disputată, împreună cu zonele înconjurătoare. Rusia a desfășurat aproape 2.000 de trupe de menținere a păcii pentru o perioadă de cel puțin cinci ani pentru a monitoriza acordul de pace și pentru a facilita întoarcerea refugiaților.
Conform acordului, Armenia a pierdut controlul asupra unor părți importante ale enclavei, precum și asupra celor șapte districte adiacente pe care aceasta le controla în urma războiului din anii 90.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în mod public candidatura la șefia NATO. El a precizat într-un discurs public că „își asumă candidatura în numele României” la funcția de secretar general al NATO.
Palatul Elysee a respins sugestiile că vizita ar fi amânată din motive de securitate.
Până și frații cehi s-au săturat de limbajul și acțiunile pe subiectul războiului din Ucraina, care vin dinspre Robert Fico (Fitso), un pro-rus - dar, se pare, mai degrabă un anti-ucrainean - convins.
Președintele polonez Andrzej Duda a făcut propunerea în timpul vizitei sale în Statele Unite. Membrii NATO ar urma să aloce 3% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare, a spus el astăzi, relatează Reuters.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a ținut să marcheze într-un mod mai special momentul împlinirii a 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO.
Ucraina ar putea primi, în această vară, doar câteva avioane de luptă F-16 din cele 45 promise de aliați.
Azi a avut loc ceremonia istorică de ridicare a drapelului Suediei la sediul NATO. Suedia este cel de-al 32-lea stat al celei mai puternice alianțe militare defensive din istorie.
Armata nu va deveni obligatorie. O spune direct Angel Tîlvăr, ministrul Apărării.
Pe fondul informațiilor despre un atac iminent al extremiștilor la Moscova, Ambasada SUA în Federația Rusă a emis joi un avertisment adresat cetățenilor săi pentru a evita aglomerația în capitala Rusiei în următoarele două zile.
Din ce în ce mai puțini ruși vor să-l urmărească pe Vladimir Putin la televizor, relatează presa independentă rusă. Ultimul discurs al președintelui din februarie a fost urmărit de două ori mai puțini oameni decât anul trecut.
Funcția de ambasador în MArea Britanie era neocupată de peste jumătate de an. După demisia ministrului apărării Oleksi Reznikov, au existat informații că acesta ar putea conduce Ambasada Ucrainei în Marea Britanie, dar lucrurile nu s-au concretizat.
Atât Sudanul, cât și Iranul au respins cu fermitate afirmațiile recente conform cărora Teheranul ar fi căutat să stabilească o bază navală pe coasta sudaneză a Mării Roșii în schimbul furnizării de arme și drone.
Președintele american Joe Biden a rostit tradiționalul discurs privind starea Uniunii în fața Congresului SUA vineri dimineață. La începutul mesajului, el a cerut sprijin pentru Ucraina. Odată ce are armele de care are nevoie, îl poate opri pe Putin, a declarat el. Potrivit acestuia, Statele Unite nu se pot retrage și expune întreaga Europă la o lovitură.
Suedia a devenit oficial cel de-al 32-lea stat membru al NATO, un moment de referință pentru această țară neutră din punct de vedere istoric și pentru alianța militară occidentală. Procesul de ratificare de la Stockholm a fost în cele din urmă finalizat joi la Washington, Suedia și Ungaria - ultima țară care a ratificat aderarea Suediei - prezentând documentele necesare după un proces îndelungat care a durat aproape doi ani.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a obținut, joi, sprijinul Partidul Popular European de centru-dreapta, pentru a conduce puternicul executiv al blocului european pentru încă cinci ani.
Ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a declarat că țara sa nu mai are nevoie de grăniceri ruși pe aeroportul din Erevan, potrivit Agerpres, care citează agențiile TASS și Reuters.
Karl Nehammer, cancelarul Austriei, în cadrul Congresului PPE organizat de PNL la București, a ținut un discurs în fața membrilor celui mai mare partid european din Uniunea Europeană.
Federația Rusă e hotărâtă să nu lase Republica Moldova să-i scape și pentru asta regimul de la Kremlin va apela la toate mijloacele de război hibrid.
Forțe ucrainene din cadrul structurii de informații a aratei Ucrainei (HUR) luptă de partea guvernului sudanez împotriva Forțelor de Sprijin Rapid (RSF) antrenate și echipate de ruși, a informat miercuri Wall Street Journal.
Aderarea Suediei și Finlandei la NATO este un proces la care Putin nu s-a așteptat la momentul invadării Ucrainei, pe 24 februarie 2022.
Președintele Klaus Iohannis se va întâlni joi cu cancelarul federal al Republicii Austria, Karl Nehammer, conform anunțului făcut de Administrația Prezidențială.
Ministerul rus al Apărării a informat că, pe 06.03.2024, un avion de vânătoare rusesc de tip Su-30 ar fi împiedicat încălcarea frontierei de stat a Federației Ruse de către o aeronavă de cercetare radioelectronică RC-135 și două avioane de vânătoare multirol de tip Typhoon aparținând Forțelor Aeriene ale Marii Britanii, aflate deasupra apelor Mării Negre.
Președintele PNL Nicolae Ciucă a subliniat în cadrul discursului său de la Congresul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, că „Europa are nevoie de R. Moldova și Ucraina și vă suntem alături” și a subliniat pericolul destabilizării UE în contextul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă.
Manfred Weber a transmis un mesaj alegătorilor din România, cu ocazia congresului Partidului Popular European. Președintele PPE a făcut o referire la pericolul partidelor populiste și extremiste din Europa, făcând apel la europeni să aleagă rațional în iunie.
Haley renunță la cursa prezidențială, după victoria zdrobitoare a lui Trump în ”Super Marțea” alegerilor primare care stabilesc candidatul fiecărui partid pentru cursa prezidențială.
Demisiile membrilor Forței de Securitate din Kosovo (FSK) au înregistrat o creștere în ultimii doi ani, comparativ cu 2021. Doar anul trecut, conform datelor de la Ministerul Apărării al Kosovo, a fost aprobată plecarea a 134 de militari.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află în aceste zile la Bucureşti pentru a participa la Congresul Partidului Popularilor Europeni. Ea este candidatul unic pentru a conduce lista Popularilor Europeni la alegerile din iunie şi, prin urmare, pentru a obţine un nou mandat de cinci ani la şefia Executivului comunitar.
Experții militari ruși se tem că Rusia ar putea deveni ținta unui atac global major.
În urmă cu puțin timp, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, aflată la București, și-a luat angajamentul ca România să adere la Schengen în timpul mandatului ei. Declarația e o reiterare a poziției înaltului oficial european.
Trump intră în următoarea fază a campaniei cu un avans insurmontabil de 893 de delegați, față de cei 66 a lui Nikki Haley.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Parlamentul ucrainean se află pe ultima sută de metri înaintea votării noii legi privind mobilizarea, act normativ care trebuie să ajute Ucraina să reîmprospăteze resursele umane ale Armatei.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Pe 27 martie 2024, Brazilia a găzduit ceremonia de lansare a submarinului Toneloro, construit pe plan local, al treilea pentru Marina braziliană, fabricat în cadrul proiectului francez ''Scorpene''. La eveniment a participat președintele Frantei, Emmanuel Macron, care, în discursul său, a prezentat mai multe domenii oportune în care ar dori să coopereze cu Brazilia. Unul dintre aceste domenii este industria aerospațială, iar Macron a oferit Braziliei cooperare în ceea ce privește construirea avioanele Rafale, precizează portalul francez Opex360.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Ministerul rus al Apărării a informat, pe 28.03.2024, că un detașament de nave de luptă aparținând Flotei din Oceanul Pacific, format din crucișătorul purtător de rachete Varyag și fregata Mareșal Shaposhnikov, a traversat Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și a intrat în Marea Roșie.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Potrivit președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Rusia va lansa o nouă ofensivă undeva în perioada mai - iunie.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi ţara sa şi-a informat în prealabil aliaţii despre demiterea comandantului Eurocorps, general-locotenentul Jaroslaw Gromadzisnki, iar aceştia nu şi-au exprimat vreo îngrijorare. Decizia vine în plin scandal de spionaj în Polonia, după ce înaltul oficial militar polonez face subiectul unei anchete a SKW - serviciul de contrainformații militare al Poloniei.
Serviciile speciale americane au oferit Rusiei doar o parte din informațiile pe care le dețineau despre amenințarea unui atac terorist în centrul comercial Crocus, relatează The New York Times.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Republica Cehă și Germania poartă discuții oficiale privind achiziționarea celei mai recente variante de tancuri germane - Leopard 2A8. Această informaţie a devenit publică în timpul unei adunări a Comisiei pentru Apărare din Parlamentul ceh. Potrivit documentelor oficiale ale comisiei, dialogul se concentrează asupra a 76 de tancuri Leopard 2A8. Parlamentarii cehi au afirmat că discuțiile au evoluat considerabil, ceea ce i-a determinat să anticipeze ''sosirea triumfală'' a tancurilor germane în Republica Cehă între 2027 și 2030.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
O echipă de cercetători, condusă de apreciatul DLR Aerospace Center din Germania, face progrese semnificative în crearea unei generații avansate de avioane de luptă.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, este invitatul zilei la DC Media Group.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Presupusa utilizare de către Rusia a rachetelor hipersonice Zircon ar putea însemna că Armata rusă duce lipsă de alte tipuri de rachete și că rușii testează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei în acest mod, a declarat Ilia Yevlash, purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, pentru Radio Liberty. Newsweek susține că Rusia a folosit racheta hipersonică Zircon împotriva Ucrainei pentru prima dată, probabil luna trecută.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Președinții Franței și Braziliei au inaugurat lansarea la apă a unui nou submarin din clasa Scorpene construit cu tehnologie franceză în țara sud-americană, ca parte a unui program mai complex, care își propune să construiască, până la sfârșitul deceniului, primul submarin cu propulsie nucleară din Brazilia.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat din nou miercuri aliaţilor occidentali ai ţării sale să "accelereze livrarea" avioanelor de luptă F-16 şi să transfere mai multe sisteme de apărare antiaeriană Patriot, după o lovitură devastatoare a Rusiei în Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, informează France Presse.
Fostul lider al organizației teroriste palestiniene Hamas, Khalid Mashal, a anunțat că ostaticii israelieni deținuți de acest grup din octombrie 2023 nu vor fi eliberați până când Israelul nu va retrage trupele din Fâșia Gaza, a informat miercuri Times of Israel.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.