România în scădere, în clasamentul mondial al puterilor militare
Autor: Gheorghiță Orjanu pe 17 ian, 14:01 | News

Realimentare F-16, România. Sursă foto: Facebook - Forțele Aeriene Române

Compania Global Firepower, specializată în analiza datelor cu caracter militar, a publicat la începutul acestui an clasamentul a 138 de țări, în funcție de puterea militară.

După cum era de așteptat, SUA se află pe locul 1, urmată de Rusia și China. Topul primelor 10 forțe militare ale lumii este completat de India, Japonia, Coreea de Sud, Franța, Marea Britanie, Brazilia și Pakistan. Ordinea se păstrează neschimbată față de anul trecut.

România se află pe locul 41, în scădere față de raportarea anterioară a Global Firepower. Țara noastră a făcut schimb de locuri cu Singapore. Următoarea în clasament după România este Argentina.

Dintre țările est-europene, cel mai bine clasată este Polonia pe 23, urmată de Ucraina pe 25 - aceasta aflată în creștere. Cehia ocupă poziția 34, Belarusul 50 – aflându-se în creștere, Ungaria 55, Slovacia 58, Serbia 61 – fiind și ea în urcare, Croația 63 – tot în creștere, iar Bulgaria se află pe 67 – în scădere.

Pentru a realiza acest clasament, Global Firepower folosește peste 50 de factori cu ajutorul cărora determină indexul de putere (PowerIndex - PwrIndx) al unei țări. Prin factorii respectivi se evaluează diverse categorii cum ar fi înzestrarea cu tehnică militară (forțe aeriene, terestre, navale), puterea financiară, produsul intern brut, capacitatea logistică, geografia, rețeaua de drumuri, rezervele de combustibili etc. O țară este considerată cu atât mai puternică din punct de vedere militar, cu cât indexul de putere se apropie de 0,0000.

Azerbaidjanul și Armenia, două state care s-au aflat în conflict în 2020, ocupă pozițiile 64 (PwrIndx = 1,0507), respectiv 100 (PwrIndx = 2,4184). Turcia și Grecia, între care s-au manifestat tensiuni mari anul trecut, se află pe pozițiile 11 (0,2118), respectiv 29 (PwrIndx = 0,4976).

Formula folosită de Flobal Power permite țărilor mai mici și avansate din punct de vedere tehnologic, să concureze cu cele mai mari, dar mai puțin dezvoltate.

Comentariul autorului: Pare greu de crezut că “puterea militară“ a României a scăzut chiar în perioada în care s-au derulat proiecte strategice de înzestrare precum F-16, Patriot, HIMARS sau Piranha V.

Modul complex de evaluare utilizat de Global Firepower și recunoscut la nivel mondial arată însă că, deși militarii și-au făcut datoria privind ridicarea capacității de apărare, în termeni reali, raportat la celelalte țări, aceasta chiar a scăzut. Situația se datorează celorlalți factori importanți luați în calcul, precum situația financiară a țării (deficitul de cont curent), starea infrastructurii de transport, numărul și nivelul facilităților de apărare samd.  

Te-ar putea interesa și...
News Vezi toate articolele