Hilary Clinton a declarat duminică, în cadrul unui interviu acordat postului CNN, citată de publicația Axios, că retragerea din Afganistan, după două decenii de război sfâșietor, poate avea două consecințe extrem de grave.
În primul rând fosta candidată la Casa Albă din 2016 atrage atenția că SUA lasă în urmă un guvern afgan extrem de fragil, fără garanții majore din partea talibanilor, care oricum au încălcat mai toate acordurile cu Washington, guvern care nu ar rezista unei viitoare ofensive a talibanilor.
Ceea ce înseamnă, indirect, deși Hillary Clinton nu o spune cu subiect și predicat, că SUA au pierdut războiul din Afganistan, la mai bine de două decenii în care US Army a invadat acest stat. Retragerea după acordul cu talianii și lăsarea la putere a unui guvern democrat, dar extrem de fragil, pare mai mult o portiță prin care decidenții politici încearcă să mai salveze ce mai e de salvat din imaginea a două decenii de război sângeros.
Întrebată în cadrul emisiunii la CNN ce părere are despre decizia Administrației actuale de a iniția retragerea, Clinton a spus: „Decizia deja a fost luată. Sunt conștientă însă că a fost o decizie dificilă”. Hillary Clinton și-a reiterat poziția pe care a avut-o și în cadrul Camerei Reprezentanților. Opinia sa e împărtășită și de Condoleezza Rice, secretar de stat în administrația republicană a lui Geroge W. Bush.
Astfel, decizia e deja luată și nu se mai poate schimba nimic, dar Hillary Clinton spune că Washingtonul ar trebui să se axeze pe două potențiale consecințe majore.
Prima este „prăbușirea guvernului afgan și preluarea puterii în Afganistan de către talibani”. Fosta Primă Doamnă și secretar de stat a continuat: „Probabil că războiul civil va fi reluat în anumite părți ale țării iar în viitorul nu prea îndepărtat va exista un guvern condus în mare măsură de talibani”.
Ea a adăugat că în acest sens SUA au datoria să protejeze „miile de afgani” care au cooperat cu SUA și NATO și care „s-au ridicat și au luptat pentru a apăra drepturile omului”. Hillary Clinton și-a exprimat speranța că va exista un program de vize prin ca acești cetățeni afgani care se vor afla într-un real pericol, să poată să ajungă în State. Totodată, aceasta și-a manifestat teama cu privire la o nouă criză majoră a refugiaților în momentul reluării luptelor între talibani și guvern.
Iar o a doua consecință majoră care în opinia sa riscă să nască probleme pentru SUA după retragere este reluarea activităților și renașterea unor mari grupări teroriste precum Al-Qaeda sau Statul Islamic.
Amintim că în acest weekend NATO şi SUA şi-au început oficial retragerea din Afganistan.
SUA au încheiat în februarie 2020 un acord istoric cu talibanii, care prevede retragerea tuturor soldaţilor americani până la 1 mai în schimbul unor garanţii de securitate şi a declanşării de negocieri directe între insurgenţi şi autorităţile de la Kabul.
Donald Trump a respectat până la plecarea sa de la Casa Albă calendarul retragerii, astfel că în prezent nu se mai află decât 2.500 de soldaţi americani în Afganistan, unde Washingtonul şi-a început operaţiunea de lungă durată după atentatele de la 11 septembrie 2001.
Noua Administrație Biden a prelungit procesul de retragere până în data de 11 septembrie 2021. El deja a fost inițiat.
Ţările cele mai angajate în Afganistan sunt SUA, Germania, Turcia, Regatul Unit ş Italia. Acestor cinci ţări le revin 6.000 din cei 9.592 de soldaţi angajaţi de 36 de state membre ale NATO şi parteneri precum Ucraina (10 soldaţi) în operaţiunea NATO "Resolute support".
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Experții publicației ucrainene Defense Express au ajuns la concluzia că lovitura din 11 aprilie asupra termocentralei Trypilska, prin care a fost distrusă complet una dintre cele mai puternice centrale electrice din Regiunea Kiev, a fost efectuată cu cea mai nouă rachetă de croazieră rusească de tip Kh-69.
Turcia a venit cu un nou plan pentru o reglementare pașnică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care implică înghețarea războiului și statutul de stat nealiniat.
În după-amiaza zilei de joi, 11.04.2024, trupele ruse au executat noi atacuri cu rachete asupra unor ținte din Harkiv. Acest lucru a fost raportat de o serie de surse ucrainene și ruse, care au citat informații provenite din oraș.
Ucraina are dreptul de a lovi ținte militare legitime în afara Ucrainei pentru a se apăra, o spune secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg.
Centrala termoelectrică Trypillia a fost complet distrusă în urma unui atac cu rachete rusești de mare amploare în dimineața zilei de 10-11 aprilie, a precizat Andrii Hota, președintele Consiliului de supraveghere al PJSC Centrenergo, o importantă companie producătoare de energie electrică și termică din centrul și estul Ucrainei, într-un comentariu pentru agenția de presă Interfax-Ucraina. După recentul atac cu rachete lansat de ruși, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina are nevoie de o apărare antiaeriană puternică și de alt sprijin defensiv, nu de ignorare și discuții îndelungate.
Ministrul israelian de externe, Israel Katz, a avertizat Iranul să nu atace Israelul de pe teritoriul iranian. În caz contrar, potrivit ministrului israelian al Apărării, Yoav Gallant, va avea loc o "ofensivă decisivă pe teritoriul atacatorului". "Dacă Iranul atacă de pe teritoriul său, Israelul va răspunde și va ataca Iranul", a scris ministrul israelian de externe Katz pe platforma X (fostul Twitter).
Parlamentul ucrainean a adoptat joi un proiect de lege care intensifică mobilizarea în forţele armate. Acest proiect este considerat controversat deoarece nu include un termen de lăsare la vatră pentru militari.
Atacurile rusești din timpul nopții au distrus complet centrala termică Trypilska, situată în afara capitalei ucrainene Kiev, a anunțat agenția de știri Interfax-Ucraina, care a citat un înalt oficial al companiei.
La 9 aprilie 2024, Serviciul ucrainean de informații militare (HUR/GUR) a executat un atac curajos cu dronă asupra unui centru rus de pregătire aviatică din Borisoglebsk, regiunea Voronej. În cadrul acestei operațiuni, confirmată de un reprezentant anonim al GUR, au fost implicate două drone care au vizat facilitatea responsabilă cu pregătirea personalului aeronautic rusesc.
În noaptea și în dimineața zilei de 11.04.2024, trupele ruse au efectuat un nou atac masiv cu drone, bombe de aviație și rachete asupra unor ținte de pe întreg teritoriul Ucrainei, până la granița cu Polonia. Cele mai intense lovituri, au fost înregistrate la obiective din Harkov. Folosind diverse mijloace de distrugere, inclusiv bombe de aviație cu module universale de planare și corecție, Forțele Armate ale Federației Ruse au atacat ținte din localitatea și din Regiunea Harkov.
Ministrul israelian Benny Gantz, membru în cabinetul de război, a afirmat miercuri că gruparea islamistă Hamas a fost "din punct de vedere militar învinsă" în Fâşia Gaza de către armata israeliană, care îşi va continua ofensiva, în special în zona Rafah, relatează Agerpres, care citează AFP.
Guvernul german a raportat despre transferul unui alt lot de ajutor militar către Ucraina.
Peste două treimi dintre tancurile rusești distruse de armata ucraineană în ultimele luni au fost lovite de drone FPV.
Israelul a folosit pentru prima dată un sistem naval de apărare antirachetă și antiaeriană pentru a doborî o dronă care se apropia de la Marea Roșie și care a declanșat sirene în orașul-port Eilat, au anunțat astăzi armata israeliană.
Ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant, a declarat duminică că retragerea forțelor israeliene din sudul Fâșiei Gaza vine în pregătirea viitoarelor operații, inclusiv a unei operații la Rafah, într-un moment în care potențiala invazie a orașului adiacent graniței cu Egiptul, ultimul refugiu pentru cei care fug de războiul din Gaza, ridică preocupări și tensiuni internaționale.
Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, speră că până la întâlnirea miniștrilor de externe ai țărilor G7 să devină clar cine poate oferi Ucrainei mijloace suplimentare de apărare antiaeriană.
Federația Rusă are, se pare, probleme cu producția prestigioaselor rachete cu rază lungă de acțiune Kh-101 cu bazare aeriană (denumirea NATO AS-23a Kodiak). Defecțiunile au probabil legătură cu sancțiunile impuse de Occident economiei ruse.
În timpul asaltului de lângă orașul ucrainean Krasnohorivka, rușii au desfășurat un tanc cu un nou tip de protecție anti-drone. Un material video care prezintă respingerea înaintării blindatelor ruse pe front de către trupele ucrainene a fost postat pe reţele de socializare. Recent, forţele ruse de ocupaţie au mai făcut o nouă încercare de a lua cu asalt pozițiile forţelor ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk.
Două drone au atacat centrul de pregătire pentru aeronautică Borisoglebsk din regiunea Voronej din Rusia în noaptea de 8 spre 9 aprilie. Sursele Ukrainska Pravda din cadrul Serviciului ucrainean de Informații al Apărării (GUR) afirmă că aceasta a fost o operațiune întreprinsă de serviciile de informații ucrainene.
Ministrul ucrainean al energiei, Herman Halușcenko, a declarat, pe 08.04.2024, că, în ultimele săptămâni, trupele ruse au lovit 80% dintre centralele electrice tradiționale și jumătate din hidrocentralele de pe teritoriul Ucrainei.
Pe 7 aprilie, un incendiu a izbucnit la bordul corvetei Serpuhov, de la o bază navală din regiunea Kaliningrad. Totul se pare că a fost organizat structura de informații a armatei ucrainene (HUR/GUR).
Estonia este pe cale să scoată Ucraina din foamea de obuze și vine cu o inițiativă similară cu cea a Cehiei privind munițiile. Termenul de livrare ar putea fi și el unul record pentru un asemenea aranjament.
Trump spune că îi cunoaște foarte bine atât pe președintele Vladimir Putin, cât și pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, așa că va putea „rezolva această problemă foarte repede”, referindu-se la războiul din Ucraina.
Experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au concluzionat că trupele rusești desfășoară rapid operațiuni ofensive în întreaga zonă de război din Ucraina, în timp ce "atenuează pierderile probabile de personal și echipamente în creștere".
Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și-au retras unitățile din sudul Fâșiei Gaza în noaptea de 6 spre 7 aprilie, dar războiul cu Hamas continuă și este departe de a se încheia, a declarat generalul Herzi Halevi, șeful Statului Major al IDF, potrivit The Times of Israel si The Jerusalem Post.
În contextul atacurilor aeriene cu rachete, drone și bombe cu planare executate constant în ultima perioadă de către Rusia asupra localităților din mai multe zone ale Ucrainei, președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit că, pentru protejarea deplină a spațiului aerian, Ucraina are nevoie de 25 de divizioane de apărare antiaeriană echipate cu Patriot sau de nivel similar.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel sâmbătă la Rada Supremă (Parlamentul) Ucrainei să renunțe la "populism" și să aprobe noua lege a mobilizării după patru luni de dezbateri, corectând o "mare greșeală" care a favorizat "propaganda rusă", informează Agerpres, care citează EFE.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis sâmbătă un avertisment sever, exprimând preocupare cu privire la posibilitatea ca Ucraina să rămână fără rachete interceptoare. Sisteme de apărare antiaeriană ucrainene sunt supuse unei presiuni majore în contextul continuării campaniei intense de bombardamente efectuate de Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune, relatează Agerpres, care citează Reuters.
Pe 4 aprilie, trupele ruse de pe front au pierdut cel mai mare număr de transportoare blindate din octombrie 2023 când au lansat ofensiva pentru ocuparea Avdiivka. Statul Major General (SMG) ucrainean a raportat în dimineața de vineri că forțele sale armate au distrus 73 de vehicule blindate rusești (transportoare de trupe, mașini de luptă ale infanteriei, MT-LAB etc.).
Statele Unite sunt în alertă maximă și se pregătesc pentru un posibil atac al Iranului care să vizeze active israeliene sau americane din regiune ca răspuns la atacul Israelului asupra ambasadei Iranului din Siria, a declarat vineri un oficial american, conform Agerpres, care citează Reuters.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
