În timp ce unii leaderi est europeni regretau plecarea președintelui Donald Trump, alții o vedeau ca fiind sfârșitul oportun al unei politici externe a SUA devenită prea imprevizibilă. Pentru a elimina orice dubiu trebuie spus ca noua administrație Biden va acționa în cadrul unei continuități nuanțate strategice, marcată de un interes real, deși limitat ca scop și resurse, pentru așa-numit „vechiul continent”.
Căci interesul fundamental american pentru următoarelor decenii se află în spațiul indo-pacific și specific pentru următorii ani, zona Mării Chinei de Sud. Acolo, Donald Trump a lăsat moștenire o întreagă infrastructura de îndiguire a dezvoltării Chinei, de la efectiva militarizare a vagului proiect politic denumit Quad până la întărirea relației cu India. Ca atare SUA vor continua politica de a elibera resurse umane, materiale, militare, tehnologice și economice aflate în Europa și le vor direcționa spre Asia de Sud Est.
Același lucru se va întâmpla și în Orientul Mijlociu sau America Latina. În paralel cu aceasta eliberare de resurse, SUA însă vor întări puncte de intersecție europene, singular și care se vor plia pe interesele lor directe de securitate. Grupul de la Vișegrad nu pare a se afla pe aceasta traiectorie. De aceea, analiștii susțin că cele patru țări din grupul de la Vișegrad (Austria deși membru face parte din altă zonă de interes americană) trebuie să își găsească noi culoare de promovare a intereselor lor directe și imediate.
Primul ministru maghiar Viktor Orbán nu și-a ascuns dorința sa de a-l revedea pe Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite. În septembrie anul trecut, în coloanele cotidianului național Magyar Nemzet, premierul maghiar a avertizat împotriva așa-numitului „imperialism moral” al Partidului Democrat al lui Joe Biden, afirmându-și sprijinul pentru Trump în campania prezidențială.
Luptând împotriva a ceea ce a numit o dictatura ideologică în plină desfășurare, Trump s-a dovedit a fi un aliat major pentru guvernul iliberal al prim-ministrului Orban în ultimii patru ani, cei doi conducători fiind în mod evident de acord cu o serie de abordări: o politică dură de imigrație, o viziune tradițională a familiei și societății și o ostilitate față de mass media liberală. Mai mult, cei doi nu au avut o problemă în a discuta cu Moscova, o ciudățenie politică având în vedere fobia Poloniei (alt aliat trumpian) față de disputele istorice cu Rusia și politicile ei în zonă.
În Polonia, partidul Legea și Justiția (PIS) - aflat la putere din 2015 - este, de asemenea, cunoscut pe scară largă pentru relația sa cordială cu administrația Trump. În iunie 2020, președintele polonez Andrzej Duda - susținut de PiS - a fost primul șef de stat străin primit la Casa Albă după ce restricțiile COVID-19 au fost relaxate. Această întâlnire a avut loc cu doar patru zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale poloneze, permițându-i lui Donald Trump să-și exprime susținerea față de Duda, în acel moment candidat pentru propria sa realegere, aflat într-o cursă strânsă cu primarul liberal european pro-european, Rafal Trzaskowski.
Întâlnirea de înalt nivel dintre Trump și Duda a fost evident o lovitură de imagine orchestrată pentru a arăta profunzimea relațiilor dintre conducerea PiS și aliatul american, într-un moment în care Varșovia devenea din ce în ce mai izolată pe scena europeană din cauza acuzațiilor de derapaj democratic și euroscepticism. Duda nu numai că a mers pe acest drum, dar propunerea de construire a unei baze militare care să poarte numele lui Trump, precum și o solidă finanțare în valoarea de un miliard de dolari au constituit exact motivația unei imagini de aliat preferat polonez în spațiul est European. Desigur că am avut impresia unei curse pentru locul celui mai preferat dintre preferați ai împăratului, anumite declarații politice din partea europenilor veniți din frig fiind perle rare ale obedienței față de puterea americană.
În același timp, anunțul victoriei lui Joe Biden la alegerile din 2020 din SUA a fost mult mai bine primit de ceilalți doi membri ai grupului. Republica Cehă și Slovacia mențin, în general, relații bune cu vecinii lor polonezi și maghiari, adoptând în același timp o atitudine mai conciliantă față de Bruxelles și de alți parteneri europeni.
Oficialii de la Praga și Bratislava au fost mult mai favorabili unei victorii a lui Biden decât aliații lor de la Budapesta și Varșovia. Politica adesea imprevizibilă a lui Donald Trump a fost departe de a fi liniștitoare pentru ambele țări, în special în ceea ce privește relațiile cu Rusia. Împotriva tuturor încercărilor lui Donald Trump de a minimaliza, la nivel declarativ, efectele politicilor adversariale rusești, relațiile cu Moscova s-au deteriorat considerabil în ultimii ani pe fondul tot mai multor acuzații de spionaj rusesc, după mai multe incidente diplomatice, în special tensiunile de anul trecut din jurul denumirii pieței Boris Nemțov din Praga.
Praga și Bratislava au fost, de asemenea, lovite de o serie de decizii luate de președintele Trump în timpul mandatului său, inclusiv introducerea de impozite pe produsele europene ca parte a conflictului comercial cu UE. Aceste decizii au avut un impact semnificativ asupra economiilor ambelor țări, puternic dependente de exporturi. Pentru a adăuga benzină peste foc, Trump a amenințat frecvent că va impune taxe noi asupra industriei auto europene, un motiv serios de alarmă pentru Republica Cehă și Slovacia, ambele cunoscute pentru că se numără printre liderii mondiali în producția de mașini pe cap de locuitor și foarte dependenți de piața SUA.
Studiile organizațiilor internaționale de comerț arătau la vremea respectivă că Slovacia ar fi fost țara din Uniunea Europeană cea mai grav afectată de creșterea taxelor la importurile de automobile de către SUA. Ca atare grupul de la Vișegrad a fost împărțit efectiv în două, puterea sa de reprezentare și de promovare a unei politici comune, radiind atât spre nucleul franco-german cât și spre spațiul adânc est European, fiind mult redusă. Efectul benefic pentru România a fost că a permis un contur mai exact al rolului pe care Bucureștiul îl poate juca, adâncind relațiile sale cu Washington.
Sosirea lui Joe Biden la Casa Albă nu anunță răsturnări majore în principalii piloni ai politicii externe americane în Europa. În ochii strategiilor americani, Europa a încetat de mult să fie de interes major, dovadă fiind celebrul „pivot către Asia” inițiat de fostul președinte Barack Obama încă din 2011 - o schimbare strategică menită să deschidă calea pentru o reorientare a eforturile diplomatice americane către Asia, în detrimentul Europei.
De aceea, nu ar fi realist să ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe radical cu fostul vicepreședinte al lui Obama. Deși administrația Biden 1 nu va fi sub nici o formă o administrație Obama 3, este clar că nu va exista nici un pivot spre Europa al noului președinte american. Numirea lui Anthony Blinken - un reputat francofil cu puternice legături personale și profesionale în Polonia și Ungaria - în fruntea diplomației americane pare, totuși, să fie un semnal de reapropiere în direcția corectă spre o re-echilibrare a legăturilor transatlantice. Și, deși politica externă americană ar trebui să fie mai previzibilă decât în ultimii patru ani, europenii se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări.
Uniunea Europeană dorește nu numai reinventarea relațiilor sale cu SUA dar și afirmarea sa ca actor global pe scena internațională. Tocmai pentru a nu fi marginalizată în interiorul competiției dintre cei doi olimpieni, SUA și China, UE are nevoie de exprimarea unei noi politici, de data aceasta comune și cu piloni fermi, care să o readucă la nivelul de putere globală.
Acest statut a fost ignorant de către administrația Obama (tot Blinken fiind nu numai unul dintre consilierii de securitate națională al ambilor, Biden și Obama, dar și secretar de stat adjunct la externe) și negat violent de către Trump (care va face tot posibilul să irite și să rupă relațiile cu Europa). Acest lucru ar putea fi realizat prin consolidarea capacităților europene de apărare, o problemă care divide însă grupul dela Vișegrad, căci neîncrederea Poloniei și Ungariei în fermitatea militară europeană, în raport cu cea americană s-a instalat de foarte mult timp, încă din timpul războiul rece. De aceea fermitatea României, cu privire la alinierea americană, a venit exact la timp și a adus roadele sperate, prezența militară americană și a programelor sale de securitate fiind practic înzecite.
Pe fundalul acestui nou model european impus de către realitatea internațională, poziția grupului Visegrad cu privire la relațiile transatlantice este clară: NATO trebuie să rămână primul și esențial pilon al securității europene. Dintre cele patru țări din Europa Centrală, Ungaria a fost, fără îndoială, cea mai favorabilă consolidării capacităților de apărare interne ale UE alături de NATO.
Fără a fi fundamental opusă ideii, dar în baza experienței sale istorice, Polonia este mult mai critică față de această agendă. Ca țară profund atlantistă, Polonia nu dorește ca UE să concureze sau să pună în pericol dominația NATO în această zonă, iar poziția poloneză este puțin probabil să se schimbe pe termen scurt sau mediu.
În primul rând, Varșovia vede Rusia, cu care împarte granița prin enclava Kaliningrad, ca una dintre cele mai mari amenințări ale sale - o percepție alimentată de relații dramatice din punct de vedere istoric și întărită de intervențiile militare ale Moscovei în Georgia în 2008 și Ucraina în 2014.
În al doilea rând, polonezii sunt convinși că Statele Unite sunt singura țară care îi pot proteja de o astfel de amenințare, având în vedere că Germania nu este suficient de puternică din punct de vedere militar și că aliații britanici și francezi nu au reușit să își respecte promisiunile din trecut. O ecuație care practic pune grupul Vișegrad în imposibilitatea de a acționa coerent.
În special în momentul în care România devine actor serios la Marea Neagră și putere serioasă în furnizarea de securitate pentru Republica Moldova, cu efecte directe asupra situației ucrainiene. Astfel dosarul redefinirii NATO și cel distinct al prezenței militare americane în regiune, devin atuuri de folosit atât în interiorul relațiilor dintre țările membre ale UE dar și cu Rusia sau spațiul asiatic, imens și unde se va duce viitoarea competiție dintre SUA și China.
Candidatul Joe Biden a fost un critic acerb al tendințelor iliberale în Ungaria și Polonia, ajungând chiar să le descrie drept „regimuri totalitare” alături de cel din Belarus. Noua administrație americană marchează probabil sfârșitul acceptării pasive de către Washington a unor măsuri și politici controversate puse în aplicare la Budapesta și Varșovia. De aceea mulți politicieni, din ambele capitale, din acest motiv, regretă deja plecarea lui Donald Trump. Realitatea politică de astăzi este una complicată cu privire la relațiile dintre Varșovia și Budapesta cu administrația Biden.
Datorită importanței sale strategice pentru NATO și flancul estic european, Polonia s-ar putea să nu fie atât de vizată de noile definiții de politică externă americană, cu excepția cazului în care derapajul democratic se înrăutățește semnificativ. Ungaria, pe de altă parte, are o importanță strategică mult mai redusă, amprenta sa de securitate fiind minimală printer toate țările din estul european.
Mai mult, Budapaesta a dezvoltat relații problematice cu Rusia și China, ceea ce Washingtonul vede ca element negative general și fără viitor. Prin urmare, este forate probabil ca președinția Biden să folosească Ungaria, mai degrabă decât Polonia, pentru a da un exemplu și pentru a-și exprima angajamentul de a promova valorile democratice și respectul față de Uniunea Europeană. Semnalul de altfel a venit prin scoaterea din dispozitivul diplomatic extern al SUA, efectiv și în numai câteva zile, a tuturor ambasadorilor politici numiți de către administrația Trump.
Schimbarea garniturii de ambasadori care a fost imediată, înainte chiar de ziua inaugurării administrației Biden a fost semnalul că Anthony Blinken va încerca o remediere rapidă a ceea ce se consideră a fi deficit de autoritate diplomatică provocat de către agenții politici trumpiști trimiși în capitalele europene. O asemenea decizie rapidă și bruscă produce deja efecte directe asupra analizelor din diversele capitale est europene.
Statele Unite vor continua să joace un rol important în Europa, în special în probleme de apărare și securitate. Dar, în timp ce instalarea la Casa Albă a lui Joe Biden pare să anunțe relații transatlantice mai sănătoase și mult mai civilizate, ele rămân conflictuale în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește relațiile UE cu China și relațiile comerciale UE-SUA. Inevitabil, toate statele membre UE - inclusiv țările Vișegrad - vor trebui să își adapteze viziunea și să redefinească termenii și condițiile relațiilor transatlantice dacă doresc să își promoveze corect interesele naționale. Pentru grupul de la Vișegrad, provocarea cheie va fi să se asigure că garanțiile de securitate semnate sunt protejate de noua administrație. În Europa Centrală, mult mai mult decât în alte părți ale UE, această problemă are prioritate față de oricare alta.
În raport cu cele patru țări, România are un traseu de securitate fundamental diferit, bine stabilit pentru implementare, corect ancorat în politica internă americană și perfect vizionară în ceea ce privește rolul său în interiorul UE. O diferență de ton care, sub administrația Biden va face muzica.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul-colonel Oleksandr Sîrski a anunțat în dimineața de sâmbătă că situația a devenit extrem de dificilă în partea centrală a frontului.
România a sărbătorit recent 20 de ani de la integrarea istorică în cea mai puternică alianță militară defensivă din istorie - NATO. O integrare care a avut loc în urma unei adevărate bătălii diplomatice și politice pentru a atinge acest deziderat.
DefenseRomania vă invită să urmăriți vineri, 5 aprilie 2024, începând cu ora 11.00, o nouă ediție a emisiunii Obiectiv EuroAtlantic.
Excelența Sa Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România, semnează un editorial pentru DefenseRomania în contextul alegerii viitorului secretar general al NATO, între președintele român Klaus Iohannis și premierul olandez Mark Rutte.
DefenseRomania va difuza o ediție specială a podcastului Obiectiv EuroAtlantic în care invitat va fi Excelența Sa Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României la Kiev.
Relaţiile cu Rusia sunt la cel mai jos nivel din istoria Republicii Moldova şi atât timp cât barbaria continuă în Ucraina, nu există premise de îmbunătăţire a acestor relaţii, a declarat ministrul de externe moldovean, Mihai Popşoi, care este şi vicepremier, într-o emisiune la postul public de televiziune TRM, informează marţi portalul IPN.
Coreea de Nord a lansat marţi o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, a anunţat armata sud-coreeană, relatează Agerpres.
În timpul vizitei sale în China, ministrul francez de externe Stéphane Sejourne a declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost unul dintre subiectele discuțiilor cu omologul său chinez la Beijing. Vizita oficialului francez este văzută ca parte a pregătirilor pentru preconizata vizită de stat a președintelui chinez Xi Jinping în Franța în luna mai, după ce președintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Forțele Armate Ucrainene ar putea fi nevoite în curând să se retragă și mai mult dacă ajutorul militar american va continua să întârzie, a declarat președintele Volodimir Zelenski, în timp ce a cerut Washingtonului să furnizeze mai multe rachete cu rază lungă de acțiune pentru că militarii ucraineni să poată lovi aerodromurile ruseşti din Peninsula Crimeea. Într-un interviu acordat Washington Post, Zelenski a declarat că armata ucraineană nu a putut să planifice operațiuni de contraofensivă, deoarece nu știe dacă va avea armele necesare pentru a le pune în practică.
Recent, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Parisul nu exclude să-și trimită trupele în Ucraina. Această idee a fost parțial susținută de alte țări europene. Senatorul francez Cedric Perrin a adăugat că decizia de a trimite trupe ar trebui luată în consultare cu țările NATO.
Având în vedere că toate țările nordice fac acum parte din NATO, statele trebuie să găsească o modalitate de a adapta și de a integra măsurile și inițiativele de securitate naționale și regionale cu cerințele alianței, ceea ce ar putea necesita modificări ale structurilor de comandă existente, au declarat oficialii. În martie 2023, comandanții forțelor aeriene suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze au semnat o declarație care prevedea crearea unei forțe aeriene nordice comune pentru a proteja spațiile aeriene pe care le au în comun.
Pe fondul atacurilor rusești asupra sistemului energetic ucrainean, Casa Albă a cerut din nou Camerei Reprezentanților a SUA să aprobe acordarea de asistență Ucrainei, care ar urma să ofere Kievului noi sisteme de apărare antiaeriană, a precizat Adrienne Watson, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, conform European Pravda.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a precizat că rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune vor ajuta Ucraina să lovească bazele aeriene din Crimeea, ocupată temporar, de unde Rusia lansează rachete ghidate cu precizie. Zelenski a făcut aceste precizări într-un interviu acordat editorialistului David Ignatius de la Washington Post.
În timp ce România alocă 2.5% din PIB doar pe hârtie, Polonia sau balticii nu își mai fac iluzii; știu că dacă vor să reziste unui atac rusesc (hibrid și/sau convențional) trebuie să investească mai mult în creșterea capacităților de apărare.
Europenii au tot mai puțină încredere în capacitatea Ucrainei de a-și recâștiga teritoriile, dar mulți dintre ei cred că Rusia a atacat Ucraina pe nedrept și că ucrainenii ar trebui să fie sprijiniți din punct de vedere militar și uman. Aceasta este concluzia experților care au analizat opinia publică din principalele țări europene înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie.
Astăzi, se împlinesc 20 de ani de când România a depus oficial instrumentele de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, act istoric prin care țara noastră s-a integrat în familia euro-atlantică şi a evoluat împreună cu celelalte state membre ale NATO. Sunt 20 de ani în care România a primit cele mai solide garanții de securitate, datorită apartenenței la cea mai puternică alianță politico-militară din lume, şi a devenit mai puternică şi mai vizibilă în plan euro-atlantic.
Forțele Armate Ucrainene lucrează la pregătirea liniilor fortificate pentru a rezista ofensivei rusești, dar probabil că lucrările nu avansează suficient de repede. Acestea sunt concluziile publicațiilor Politico și Financial Times.
Cancelarul german Olaf Scholz a insistat asupra faptului că decizia sa de a nu furniza Ucrainei rachete de croazieră Taurus a fost menită să prevină o confruntare directă între Rusia și NATO. Scholz a declarat într-un interviu pentru Märkische Allgemeine că, în calitate de șef al guvernului, poartă responsabilitatea pentru chestiuni ce ţin de ''război și pace'', în special când vine vorba de securitatea în Europa.
Pentru cine a avut urechi să audă Rusia și-a anunțat luna aceasta obiectivele principale în războiul de agresiune pe care l-a declanșat împotriva Ucrainei.
Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron privind posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina au provocat furia oficialilor americani, relatează Bloomberg, citând oficiali care au cunoștință despre discuțiile dintre aliații NATO. Potrivit surselor, aliații se tem că trimiterea de trupe străine în Ucraina "ar putea provoca o ciocnire cu Moscova".
Autoritatea Oficială de Statistică Turcă, TUIK, a dezvăluit că exporturile continue din Turcia către Israel includ explozibili, muniții și arme, de la începutul acestui an, în ciuda cererilor larg răspândite de a întrerupe comerțul cu Tel Avivul pe fondul agresiunii în curs împotriva Fâșiei Gaza.
Mai multe țări membre NATO informează cu privire la nivelul de pregătire pentru un eventual conflict cu Rusia, care de mai bine de 10 ani întreprinde acțiuni agresive împotriva Ucrainei și exprimă în mod constant teze propagandistice despre o confruntare cu alianța transatlantică.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, simte că există un acord tot mai mare între liderii europeni cu privire la faptul că Rusia trebuie să fie învinsă în Ucraina. "Cred că se lărgește înțelegerea că trebuie să învingem Rusia, pentru că altfel va exista o continuare a acestei povești tragice", a declarat Nausėda pentru POLITICO, vorbind după summitul de săptămâna trecută în care s-a discutat despre războiul din Ucraina.
Gruparea teroristă „Stat Islamic” a publicat în cursul nopții un videoclip cu atacul asupra sălii de concerte de la Crocus City Hall din Krasnogorsk, pe care l-a publicat pe canalul de Telegram al agenției de presă Amaq apropiată de grupării, și pe care media îl consideră prea dur pentru a fi popularizat.
Modernizarea istorică a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu coincide într-o oarecare măsură cu achiziția de avioane de generația a 5-a, F-35 Lightning II.
Tot mai mulți oficiali ai NATO și oficiali militari ai statelor membre în cea mai puternică alianță militară din istorie transmit atenționări că în cazul în care Federația Rusă va avea câștig de cauză în Ucraina, Armata rusă ar putea intra pe un culoar de coliziune cu NATO în următorii ani.
Boris Elțîn e un personaj istoric mult mai complex decât ni-l imaginăm și nu trebuie subestimat, consideră analistul Ștefan Popescu. Elţin a fost preşedinte al Rusiei până la 31 decembrie 1999. El fusese reales în iulie 1996. În 1999 i-a predat puterea pe atunci tânărului Vladimir Putin, o decizie care azi ne arată că Elțîn nu a avut mână bună.
Tot mai multe voci la nivel oficial vorbesc cu îngrijorare de faptul că Rusia se pregătește în viitorul apropiat de un război de mare intensitate cu NATO.
Anunțul privind modernizarea bazei militare românești de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța a produs deranj mare în Rusia.
Atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au un impact semnificativ asupra capacității Rusiei de a purta actualul război. Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa în perioada 2014-17, a declarat acest lucru în cadrul celui de-al 16-lea Forum anual de securitate de la Kiev.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Grecia ar putea furniza Ucrainei cel puțin un sistem de apărare aeriană Patriot, scrie site-ul grecesc Pronews, citând surse guvernamentale.
Iranul și Coreea de Nord sunt aliați de lungă durată care au cooperat cu privire la programele de arme încă din anii 80.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Forțele ruse încearcă să profite de lipsa acută de muniție în rândul armatei ucrainene și intensifică campania de cucerire a Donbasului.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
