Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
Ion Bucur, profesor universitar de la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, acum câțiva ani, vorbindu-ne într-un curs despre istoria comunismului de teama pe care statele est și central europene au dezvoltat-o de-a lungul timpului în fața Federației Ruse ne-a pus o întrebare. „Vouă nu v-ar fi frică de cineva care v-a bătut de 12 ori până acum? Nu v-ar fi frică că ar putea să o facă și pentru a 13-a oară?”.
Recunosc că am reflectat ceva timp la vorbele profesorului Bucur. Nu e în niciun caz rusofobie, dar din toate unghiurile din care am privit, răspunsul nu era decât același.
De aici vine și cifra „12” din titlul și subtitlul acestui material. Ducând mai departe analogia profesorului meu, „1” reprezintă ceea ce istoriografia numește Operațiunea Barbarossa, când pe pe 22 iunie 1941 Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică. Împreună cu aliații ei de atunci, inclusiv România.
Dar chiar și acest „1” nu e decât o palidă palmă dată agresorului tău, când un alt agresor deja l-a încolțit. Dacă ne-am fi putut sau nu opri la Nistru e o altă discuție.
Palmă pentru care am plătit scump. Foarte scump: stalinizarea brutală din deceniile de comunism care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, ne-a amintit mereu de la înălțimea Kremlinului, de acea „palmă”.
Comunismul nu doar că ne-a ținut pe loc ori chiar ne-a întors în timp. Comunismul ne-a secat, ne-a distrus valorile, ne-a divizat și aproape ne-a dezumanizat ca societate. Iar ecourile sale încă le mai auzim la 30 de ani de la Revoluție, când cu sângele ce a reprezentat jertfa libertății, a trebuit să rupem blestemul.
Idealurile expansioniste ale impetuoasei Ecaterina cea Mare a Rusiei, dar chiar și înaintea ei, au afectat grav independența teritoriilor românești. Pamfil Șeicaru a numit emblematic Rusia, într-un editorial, „duşmanul natural" al României.
Așadar, să luăm aminte:
I. - 1739
În războiul ruso-austro-turc de la 1735-1739, Țările Românești au participat la conflict alături de otomani. Ele se aflau sub tutela Imperiului Otoman. În 1739 istoria consemnează prima invazie a rușilor asupra teritoriilor românești. Pe 1 septembrie 1739 Armata țaristă intra în Iași. După încheierea păcii rușii s-au retras. Dar aveau să se mai întoarcă de 11 ori. Din păcate.
II. - 1768
Următoarea invazie are loc în urma războiului ruso-turc din 1768–1774. Armatele împărătesei Ecaterina cea Mare ocupă teritoriile românești. Imperiul Țarist cerea oficial independeța provinciilor românești, dar urmărea în fapt anexarea lor. Războiul se încheie cu înfrângerea umilitoare a Imperiului Otoman. Tratatul de la Kuciuk-Kainargi era o umilință pentru turci care erau nevoiți să cedeze rușilor mai multe teritorii, inclusiv Crimeea.
III. - 1787
Între 1787 și 1879 are loc un nou război ruso-austro-turc. E important de menționat că după căderea Constantinopolului, care a avut loc pe 29 mai 1453, Imperiul Țarist se erija în continuatorul Bizanțului și al ortodoxiei. Idealul Moscovei era recucerirea Constantinopolului, Istanbulul de azi. În sfârșit, revenind, în această perioadă avem parte de a treia invazie a rușilor în teritoriile românești. Războiul se încheie cu o nouă înfrângere a Imperiului Otoman care a cedat Imperiului Țarist teritoriul ce azi îl cunoaștem sub numele de Transnistria.
IV. - 1806
În cadrul războiului ruso-turc din 1806–1812, trupele țariste au ocupat din nou teritoriile românești. Se întâmpla în 1806 când Imperiul Otoman a ocupat Dalmația și amenința cu o eventuală invazie în Moldova și Țara Romeanscă. Pentru a asigura siguranța frontierelor împotriva lui Napoleon, rușii au mutat un efectiv de 40.000 de ostași în Moldova și Țara Românească.
V. - 1811
Rușii revin în Moldova în 1811. Urmează anul faditic 1812. Ne aflăm încă în „interiorul” războiul ruso-turc din 1806-1812, iar Imperiul Țarist cerea cedarea Moldovei până la Siret! Planurile rușilor au fost încurcate de ofensiva pe care Napoleon Bonaparte o pregătea în Rusia. Astfel, Moscova s-a „mulțumit” cu Basarabia.
În 1812 Imperiul Otoman cedează Basarabia (!?!) Moscovei. Dar nu avea niciun drept asupra unui teritoriu care nu i-a aparținut niciodată.
În acest sens amintim că, din numeroase motive politice și economice pe care nu le vom evoca în acest material, Țările Române nu au fost transformate niciodată în pașalâc turcesc.
Ocupația rusă în Basarabia a fost de o violență extremă în ceea ce privește rusificarea. Mult peste ceea ce Ungaria a făcut în Transilvania. 1812 e practic geneza sentimentelor anti-românești pe care unii basarabeni le au și azi. Un teritoriu pur românesc care a aparținut de drept Principatului Moldovei asupra căruia sabia lui Ștefan cel Mare a vecheat mereu.
În 1918 Basarabia avea să se întoarcă la sânul patriei-mamă, Regatul României. Din păcate pentru scurt timp, o nouă invazie rusă avea să o rupă din nou de noi.
VI. - 1821
Revoluția din 1821, imbold venit în partea Revoluţiei Franceze, care trezise setea de libertate, a dat naștere unei noi invazii a trupelor rusești. Acestea au intrat în teritoriile române ca urmare a răscoalei Eteriei împotriva otomanilor.
VII. - 1828
Ajungem la a 7-a invazie. În 1828 Imperiul Țarist invadează Moldova și Dobrogea. Aici e important să menționăm că în perioada 1829 - 1834 generalul rus Pavel Kiseleff a fost cel care a condus administrația militară rusească a Țării Românești.
E important de precizat acest aspect întrucât guvernatorul rus a fost cu adevărat un reformator. Iar reformele generalului Kiseleff, chiar și sub ocupație, trebuie să recunoaștem, au ajutat la dezvoltarea provinciilor românești. E suficient să menționăm faptul că Regulamentele Organice, un fel de primă Constituție a Țărilor Românești, sunt legate și de numele acestuia. Fapt pentru care un foarte important bulevard bucureștean îi poartă și azi numele.
VIII - 1848
Revoluțiile pașoptiste de la 1848, în Țările Române, sunt înăbușite și de trupele țariste. După o înțelegere semnată între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, cunoscută în istoriografie sub denumirea de Convenția de la Balta-Liman, înțelegere semnată în 1849, Țările Române erau reconfirmate ca state aflate sub suzeranitate otomană. Însă Moldova era ocupată de trupele ruse din 1848 ca urmare a Revoluției din același an iar în Țara Românească un guvern provizoriu, de scurtă durată, își asumase intervenția comună ruso-otomană.
IX- - 1853
În Războiul Crimeii 1853 - 1856, Rusia invadează din nou teritoriile românești. Ca urmare a înfrângerii în fața Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei, a celui de-al doilea Imperiu Francez, al Regatului Sardiniei și Imperiulului Otoman, rușii se văd nevoiți să restituie sudul Basarabiei. Dar își vor lua aproape imediat „revanșa”.
X. - 1877
În războiul ruso-turc 1877–1878 România a intrat în conflict de partea părții ruse. Nici nu avea cum altfel. E ceea ce noi cunoaște ca fiind Războiul de Independență al României împotriva Imperiului Otoman, război condus pentru noi de cel care avea să devină marele rege Carol I al României. Dar rușii și-au urmărit cu perseverență interesul ”eliberării” noastre de sub jugul otoman. Congresul de la Berlin din 1878 a permis Imperiului Rus să anexeze și sudul Basarabiei.
XI. - 1940
Raptul teritorial din 1940. O amintire atât de tristă care a dus la prăbușirea României Mari. În urma infamului pact Ribbentrop-Molotov, o alianță între naziști și sovietici ce prevedea protocoale secrete semnate de Adolf Htiler și Iosif Vissarionovici Stalin, Regatul României a fost nevoit să cedeze URSS-ului Bucovina de Nord și Basarabia.
Pe 26 iunie 1940, ora 22:30, comisarul poporului pentru afaceri externe al URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ministrului plenipotențiar al României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea" (!?!) Basarabiei până pe 28 iunie și „transferul" părții de nord a Bucovinei către Uniunea Sovietică.
Sovieticii nu au mai așteptat cele patru zile, iar în 28 iunie 1940 tancurile lui Stalin invadau Cernăuțiul, Chișinăul și Cetatea Albă.
A urmat masacrarea populației românești și deportarea masivă în gulagurile sovietice.
XII. - 1944
În august 1944, în operațiunea Iași-Chișinău, trupele Armatei Roșii au lansat o puternică ofensivă în urma căreia au ocupat România, ținta fiind și câmpurile petrolifere de la Ploiești, atât de necesare Germaniei naziste pentru continuarea războiului.
Cu tancurile sovietice pe teritoriul ei, și în contextul în care conflictul era deja pierdut, Regatul României a ieșit din război și s-a alăturat ulterior puterilor Aliate, acțiune care a salvat în cele din urmă Transilvania aflată sub ocupația trupelor maghiare horthyste.
Rușii spun și azi că a fost o „eliberare” a României, dar eliberarea tancurilor lor ne-a adus sărutul fatal al comunismului. O asemenea „eliberare” încât retragerea trupelor sovietice de pe tertioriul României a avut loc abia în 1958!
Dar sperăm că ne oprim la XII.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Sunt 103 de ani de când „Sfatul Țării” vota la 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu Regatul României.
23 martie 1999. 22 de ani de la una dintre cele mai controversate acțiuni NATO. Alianța ia decizia să bombardeze Serbia, pe atunci parte a Republicii Federative Iugoslavia, decizie cunoscută ca ”Operațiunea Allied Force”. Atacul NATO a început în 24 martie 1999.
Ocupația sovietică a fost cea mai lungă ocupație pe care a suportat-o țara noastră în ultimii 300 de ani. Ea s-a întins pe o perioadă de 14 ani, din 1944 până la retragerea Armatei Roșii în 1958.
Ultimul mare război în care China a fost implicată este conflictul chino-vietnamez din 1979. Sigur că de atunci au trecut foarte mulți ani iar Armata de Eliberare a Poporului s-a schimbat și tehnologizat radical.
Portavioanele au reprezentat întotdeauna o necesitate pentru SUA. Încă din anii 1930 inginerii au încercat să dezvolte o tehnologie care să permită lansarea avioanelor de pe mare fără a avea o pistă. Astfel a luat naștere sistemul Brodie care permitea lansarea și recuperarea avioanelor cu ajutorul unor cabluri.
Se întâmpla pe 15 aprilie 1969, când o aeronavă de tip MiG-21 a Coreei de Nord a doborât un avion de recunoaștere și supraveghere de tip EC-121 al Statelor Unite ale Americii.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a evidenţiat rolul jucat de ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, în istoria ţării sale şi a lumii, felicitându-l marţi cu prilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă, transmite EFE.
Mihail Gorbaciova va împlini anul acesta, pe 2 martie, vârsta de 92 de ani. Gorbaciov a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice și secretarul general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Zeci de mineri care protestează în subteranul Minei Lupeni din Valea Jiului au anunţat, duminică seara, că sunt dispuşi să intre în greva foamei, în cazul în care revendicările lor nu vor fi soluţionate prin negocierile dintre liderii sindicali.
Ion Mihai Pacepa a fost cel care i-a aplicat una din cele mai dure lovituri lui Nicolae Ceaușescu, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, după ce a dezertat în SUA în 1978.
Pe data de 9 februarie 1965, acum 56 de ani, în timpul Războiului din Vietnam, primele trupe americane combatante terestre au fost trimise în Vietnam.
În noaptea dintre 6 spre 7 februarie 1941, localitatea Lunca Prutului din Ținutul Herței înregistrează unul din cele mai sângeroase momente ale românilor din Nordul Bucuvoinei, azi teritoriul Ucrainei: Masacrarea cetățenilor români care încercau să treacă granița în Regatul României, de pe teritoriile ocupate de trupele lui Iosif Stalin.
O fostă secretară a unui lagăr de concentrare nazist a fost pusă sub acuzare pentru complicitate la crime în câteva mii de cazuri, a anunţat vineri justiţia germană, deschizând astfel calea pentru un viitor proces, relatează AFP.
Pe data de 5 februarie 1953 s-a stins din viață unul din cei mai mari lideri politici ai României, Iuliu Maniu. Coincidență, la exact 10 ani distanță de când Iuliu Maniu a trecut pragul acestei lumi, o altă personalitate marcantă a vieții politice românești a decedat tot în închisorile comuniste: E vorba de un alt țărănist - Ion Mihalache.
În urmă cu 76 de ani (4-11 februarie 1945) avea loc celebra conferință de la Yalta, din Crimeea. Atunci, preşedintele american, Franklin D. Roosevelt, premierul Regatului Unit, Winston Churchill, şi conducătorul sovietic, Iosif Stalin s-au întâlnit și au „desenat” Europa într-un moment în care înfrângerea Germaniei naziste era cât se poate de clară.
La finalul lunii ianuarie 106, deci exact acum 1915 ani, celebrul arhitect Apolodor din Damasc a finalizat complet construcția Podului lui Traian.
Pe data de 29 ianuarie 2015 se stingea din viață, la 96 de ani, Alexander Vraciu, de origine română, fost ofițer în US Navy, considerat unul dintre eroii americani în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Vladimir Putin a solicitat un pachet legislativ care să interzică comparația între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Anul acesta s-au împlinit 103 ani de la nașterea lui Nicolae Ceaușescu. Data de 26 ianuarie era sărbătorită cu mare fast în România comunistă, fiind ziua de naștere a „geniului din Carpați”, „cel mai iubit fiu al poporului” și „vântul care mișcă pădurea”. Dar 4 noiembrie 1957 e o zi în care Nicolae Ceaușescu și-ar fi putut pierde viața în urma prăbușirii avionului în care se afla. Și, în acest fel, soarta comunismului românesc ar fi fost în mod cer radical schimbată.
Pe 14 ianuarie 1990, așa-numitul „Front al Salvării Naționale” din România a descoperit în arhivele lui Nicolae Ceaușescu un proiect de acord cu Kampuchea lui Pol Pot. Acest lucru s-a întâmplat la scurt timp după executarea cuplului Ceaușescu. Și nu a produs o senzație specială.
Pe 21 ianuarie 1941, după o colaborare de trei luni, România a fost pe punctul de a fi aruncată într-un război civil, după ce Armata, fidelă mareșalului Ion Antonescu, și Mișcarea Legionară s-au confruntat.
Potrivit unui cercetător francez care studiază documente din arhiva oficială a statului, Franța poate fi văzută ca un complice la genocidul din Rwanda din 1994.
Pe 17 ianuarie 1991, la 5 luni de la invazia irakiană în Kuweit (2 august 1990), Statele Unite împreună cu o Coaliție formată din 40 de state declanșează operațiunea Desert Storm - Furtună în Deșert. În 6 săptămâni, temuta armată irakiană este îngenuncheată și Kuweitul, eliberat.
Asociaţia Românilor din Basarabia – Foşti Deţinuţi Politici şi Deportaţi, salută decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău de le a acorda statut de victime ale regimului comunist persoanelor născute în Gulag.
Ocuparea Capitoliului de către susținătorii președintelui în exercițiu Donald Trump nu a fost o premieră în istoria Statelor Unite ale Americii. A fost însă pentru prima oară când Congresul a fost ocupat de cetățeni americani. Incidentul este extrem de grav în contextul în care SUA reprezintă la ora actuală cea mai solidă democrație din lume.
Nicolae Ceaușescu împreună cu soția sa Elena Ceaușescu au fost executați pe data de 25 decembrie 1989 la capătul unui proces rapid și controversat care a avut loc în garnizoana din Târgoviște.
În urmă cu exact 31 de ani se desfășura una din cele mai macabre operațiuni din istoria țării noastre: Extragerea de la morga spitalului Județean Timiș, în mare secret a celor împușcați pe 17 decembrie 1989, în timpul Revoluției, și transportarea acestora în București unde au fost incinerați.
Algeria era macinata de trei ani de război. În acest context a avut loc pe 13 mai 1958 o revoltă în Alger, capitala coloniei franceze, contra formării guvernului lui Pierre Pflimlin și în susținerea generalului Charles de Gaulle.
Asociația Glasul Istoriei a lansat un proiect educațional care vine în sprijinul românilor din străinătate cu o platformă gratuită de cursuri și informații despre istoria și cultura noastră.
În seara zilei de 27 noiembrie 1940, marele istoric Nicolae Iorga, în vârstă de 69 de ani, a fost asasinat de un comando de legionari.
Uniunea Europeană se confruntă încă cu o serioasă problemă în privința coeziunii.
În primul rând, UE nu are o armată europeană, dar fiecare dintre cele 27 de state membre are propriile forțe armate naționale și doar o parte din state membre au propria lor industrie de apărare.
În al doilea rând, există din ce în ce mai mulți indicatori că nici cele mai puternice state europene, Germania, Franța, Italia, Suedia, nu sunt pregătite deocamdată pentru un conflict prelungit cu Rusia
Președintele american Joe Biden a aprobat astăzi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 400 de milioane de dolari, a informat Reuters.
Cabinetul de securitate al Israelului a decis să „extindă aria de operațiuni” a operațiunii militare IDF împotriva militanților Hamas în orașul Rafah, situat în sudul Fâșiei Gaza.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a luat la țintă Moldova. Potrivit acesteia, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, repetă pașii naziștilor, când introduce limba română în țară. Zaharova a declarat acest lucru într-un interviu amplu pentru agenția TASS publicat joi. Metoda nu este una nouă. Rusia a răspândit o retorică similară chiar înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.
Lituania, care a fost printre cele mai vocale state în avertismentele sale privind amenințarea venită de la Moscova, susține: „Macron și Cameron au dreptate!”
Armata rusă încearcă să treacă prin apărarea ucraineană din regiunea Harkiv. Zona a fost puternic bombardată azi-noapte. Ucrainenii au trimis întăriri în zonă, a declarat Ministerul Apărării de la Kiev.
Cehia a livrat primul simulator de avion de luptă F-16 uneia dintre brigăzile de aviație tactică din Ucraina, iar modulul principal al acestuia este testat și pregătit pentru funcționare de către inginerii ucraineni, a precizat Comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene, generalul Mikola Oleshchuk, într-un comunicat de presă publicat pe Telegram.
Primul F-16 pe cerul Ucrainei ar putea fi văzut în câteva săptămâni.
Dronele navale ucrainene Magura V5 au provocat pagube de 500 de milioane de dolari Flotei ruse din Marea Neagră. Tehnicienii ucrainenii continuă să îmbunătățească dronele, potrivit lui Andrii Iusov, un reprezentant al Serviciului de informații al Apărării (GUR) din Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene a anunțat că o parte dintre piloții țării sale termină pregătirea pentru a pilota avioane F-16 Fighting Falcon.
Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a salutat anunțul recent prin care Statele Unite ale Americii aprobă vânzarea de rachete AIM-9X Sidewinder Block II către România, evaluate la aproximativ 70 de milioane de dolari americani. Achiziția va asigura înzestrarea aeronavelor multirol F-16 Fighting Falcon ale Forțelor Aeriene Române cu cea mai avansată versiune a rachetei AIM-9X Sidewinder – Block II care este operată, în prezent, de armata americană.
În încercarea de a întări rândurile trupelor, parlamentul ucrainean a adoptat miercuri un proiect de lege privind mobilizarea voluntară a condamnaților pentru a fi trimis pe front. Cu toate acestea, cei care au comis infracțiuni grave, printre care crimă, viol, terorism, trafic de droguri și trădare, nu vor fi eligibili pentru a-și schimba pedeapsa cu închisoarea în favoarea apărării țării lor, potrivit Politico. Așadar, ce au de câștigat condamnații? Dacă decid să se mobilizeze, instanțele locale le pot acorda eliberarea anticipată condiționată în schimbul serviciului militar, pe baza unui contract.
În cadrul unui mesaj postat pe canalul său de Telegram, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a anunțat, pe 10.05.2024, că Vladimir Putin a prezentat camerei inferioare a Parlamentului rus candidatura lui Mihail Mișustin pentru postul de șef al guvernului.
La 9 mai 2024, în timpul unei vizite la Washington, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că Germania va finanța achiziția a trei sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) din Statele Unite pentru Ucraina. Aceste sisteme, provenite din stocurile actuale ale forțelor armate americane, reprezintă o investiție financiară semnificativă făcută de Germania, care se ridică la zeci de milioane de dolari.
Ucraina, care se confruntă cu dificultăți pe linia frontului, îi îndeamnă pe aliații occidentali să sporească și să accelereze livrarea de arme care sunt necesare pentru a contracara atacul Rusiei.
Kamal Kharrazi, un consilier al liderului iranian, a declarat că Teheranul va fi forțat să-și schimbe doctrina nucleară dacă Israelul i-ar amenința existența, stârnind îngrijorări cu privire la o armă nucleară iraniană.
Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, Alianța Nord-Atlantică (NATO) a definit condițiile în care va lua în considerare trimiterea de trupe pentru a ajuta Kievul.
În plin război de uzură, Rusia este dependentă de utilizarea tehnologiei sovietice pe care o avea în depozite. Industria încă nu poate ține ritmul cu nevoile de pe front și Armata apelează intensiv la echipamente vechi, rezultă dintr-o analiză a imaginilor din satelit.
După Paris şi Belgrad, preşedintele chinez Xi Jinping a avut parte joi de o primire călduroasă în Ungaria, ultima etapă a turneului său european, care a fost marcat de legături economice înfloritoare şi de o convergenţă de opinii cu privire la ofensiva Rusiei în Ucraina, informează Reuters și Agerpres.
Aproximativ 2.000 de paraşutişti militari din ţări aliate se antrenează în cadrul Joint Forcible Entry, anunță MApN.
Exercițiul va prezenta cel mai mare exercițiu de desant aerian desfășurată în Europa după al Doilea Război Mondial.
În urma atacurilor rusești asupra Ucrainei din 08.05.2024, două termocentrale au fost grav avariate și au fost scoase din funcțiune.
Tablou sumbru privind Republica Moldova; toate datele ne arată că propaganda rusă în Republica Moldova devine tot mai agresivă și e pregătită să folosească toate armele (deocamdată) non-militare.
Militarii Brigăzii 47 Mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei au distrus un tanc rusesc T-80 cu o rachetă antitanc TOW, trasa dintr-un vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) Bradley. Echipajul IFV-ului Bradley a fost primul care a observat tancul inamic și a lansat imediat o lovitură precisă asupra tancului rusesc.
Valeri Zalujnîi a fost eliberat din serviciul militar prin decret prezidențial. A doua zi, președintele Volodimir Zelenski la numit pe fostul Șef al Forțelor Armate ucrainene în funcția de Ambasador în Marea Britanie.
Se pune tot mai des întrebarea dacă Alianța Nord Atlantica este pregătită să își schimbe atitudinea de neimplicare în conflict, având în vedere că rachetele rusești care vizează Ucraina intră periodic în spațiul aerian al unor state membre NATO? Chiar ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat încă o dată că Alianța nu intenționează să desfășoare trupe pe teritoriul Ucrainei. Mai degrabă, este important ca Ucraina să fie aprovizionată cu un ajutor militar suficient.
Președintele rus Vladimir Putin a ținut joi un discurs sfidător în care a criticat Ucraina și aliații săi occidentali pentru presupusele lor încercări de a "denatura" istoria și de a alimenta conflictele regionale, în timp ce a participat la o paradă militară în Piața Roșie pentru a marca Ziua Victoriei.
Ministrul britanic de externe David Cameron este așteptat să spună că NATO trebuie să adopte o atitudine mai dură pentru o lume mai dură în timpul unui discurs la Centrul Național de Securitate Cibernetică pe 9 mai. În primul său discurs politic de anvergură în calitate de ministru de externe, Cameron va avertiza că Occidentul nu învață lecția invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina și că adversarii autoritari vor fi stimulați doar dacă liderii occidentali vor da dovadă de ezitare sau de prudență, potrivit The Guardian.
Este "prea devreme pentru a vorbi despre impactul finanțării americane acordate Ucrainei pe câmpul de luptă" și va fi nevoie de timp pentru ca Kievul să primească o parte din capacitățile alocate. Acest lucru a fost declarat de secretarul american al apărării, generalul Lloyd Austin, cu ocazia prezentării în Senatul SUA a cererii de buget al Departamentului american al Apărării pentru anul fiscal 2025.
Forțele Navale americane din Europa, în coodonare cu armata daneză au testat din nou, pe insula Bornholm, întrebuințarea rachetelor SM-6 cu lansare de la sol, în misiuni de protecție a convoaielor navale.
România este dispusă să discute posibilitatea de a trimite sistemul de rachete Patriot în Ucraina, dar vrea să se asigure că țara nu rămâne fără apărare aeriană. Președintele Klaus Iohannis a făcut această declarație pe 7 mai, după o întâlnire cu președintele american Joe Biden la Washington.
Rusia a adăugat un al doilea focos la rachetele sale de croazieră Kh-101 lansate din aer, utilizate pe scară largă împotriva țintelor din Ucraina. Soluția aleasă de specialiștii militari ruși implică aparent montarea unei a doua încărcături - care conține fragmente de oțel pentru a crește efectul distructiv general - în detrimentul combustibilului și, prin urmare, al autonomiei rachetei.
O informație interesantă a fost publicată de către publicaţia Janes, în legătură cu o schimbare bruscă a locului de producție a avioanelor de luptă F-35 comandate de Luftwaffe. Germania a luat o decizie neașteptată, aceea ca întreaga flotă de F-35 să fie asamblată exclusiv la uzina Fort Worth din SUA, în locul unei locații aflate mai aproape de casă - Europa, mai exact Italia.