Așa cum specialiștii militarii occidentali observă, Iranul si-a transferat atenția de la atentate care presupun resurse umane serioase și riscuri pe măsură către atacuri cu drone kamikaze, care presupun un nivel de expunere redus și sunt extrem de greu de prevăzut.
În războaiele cu drone, propaganda poate fi la fel de importantă ca avansurile tehnologice reale. Toată lumea care construiește drone pare să se copieze reciproc. De exemplu, modelul Iranian Shahed S-171-jet este o copie a dronei americane Sentinel, desfășurată prima dată de către Teheran în 2014. După capturarea unei drone intacte americane Sentinel, de către forțele militare revoluționare de la Teheran, specialiștii iranienei au transformat modelul lor, devenind mult mai letal, Saegeh purtând până la patru rachete, capabile să doboare avioane de luptă sau să scufunde vase comerciale.
Ca urmare a doborârii dronei americane de către Iran în 2011, bătălia pentru supremația aeriană s-a mutat dintr-o lume care, până la acel moment, avea o singură superputere din punct de vedere a producției acestei arme. Momentul 2011 va duce la divizarea pieței între mai mulți producători de drone. Acest moment critic al evoluției militare a creat mai multe superputeri în domeniul utilizării dronelor. Analiștii sunt convinși că succesele iraniene au creat o singură supraputere în domeniul atacurilor teroriste cu drone kamikaze. Iranul, prin faptul că a reușit să pună mâna pe tehnologia americană a reușit să se instaleze confortabil în poziția de supraputere a dronelor kamikaze. Din nefericire un român nevinovat a plătit cu viața aceasta brutală schimbare de echilibru în ceea ce va deveni războiul dronelor.
Acest lucru a schimbat fundamental ecuația și amenințările pe care le reprezintă dronele. Scopul strategic al Iranului este să creeze o armată independentă de drone, la fel cum a făcut Israel în anii 1980, oferind Teheranului impunitatea militară de care se bucurase anterior doar armata americană.
Ca atare Iranul va doborî nu numai modelul stealth Sentinel ci și modelul și mai letal Global Hawk în 2019. Copiind tehnologia americană, atât de ușor obținută, Iran va face primul său test strategic prin atacul cu drone ordonat în Yemen. O dată cu acest atac întreaga lume a intrat într-o revoluție militară care a schimbat peste noapte echilibrul terorii în Orientul Mijlociu, dar mai ales, echilibru instabil obținut ca urmare a războiului împotriva terorismului, purtat timp de două decenii de către SUA. Iran a obținut o poziție unică de șantaj, de presiune și de maximizare a opțiunilor sale militare în întreaga sa regiune.
Pentru a ajunge la punctul de a se confrunta, în același timp cu Israel și SUA, Iran a parcurs un drum lung și sângeros. După Revoluția Islamică din 1979, noua putere islamică de la Teheran a moștenit cele mai modern drone americane cumpărate de către fostul Șah, ca parte a modernizării forțelor aeriene regale.
Dar noii lideri iranieni nu au avut timp să învețe cum să le folosească. La 22 septembrie 1980, avioane de război irakiene au lovit Iranul și a început războiul Iran-Irak. La acel moment Irakul era un gigant tehnologic. In raport cu Iranul. Avea la dispoziție un imens arsenal de arme sovietice, extrem de eficiente la acel moment precum și un sistem de comandă militar foarte bine pus la punct. Noile gărzi revoluționare religioase iraniene au ales să se folosească de dronele găsite în depozitele șahului.
În 1986, Qasem Soleimani, viitorul lider IRGC (asasinat în Ianuarie 2020), și-a condus oamenii prin canalele navigabile care leagă Iranul de Basra din Irak. Îl însoțeau tinerii războinici iranieni cu dronele lor kamikaze. Nouă sute patruzeci de misiuni au fost executate de IRGC iar peste 50.000 de fotografii au fost făcute.
Publicarea lor în presa din întreaga lume, a reprezentant prima etapă din lungul război de propaganda pe care puterea de la Teheran îl va declanșa. La vremea aceea considerate arme exotice, dronele islamice își făceau intrarea în istoria militară a Orientului Mijlociu cu putere și mai ales cu o eficiență simbolică neașteptată. Eficiența atacurilor a fost la început redusă, dar Soleimani va reuși să producă destule daune armatei irakiene, mult superioară numeric și tehnologic, încât să devină primul cavaler al atacurilor cu drone din istoria regiunii. Ironia crudă a destinului va face ca el însuși să fie executat, decenii după atacurile sale, cu o dronă.
De- lungul timpului și ca urmare a izolării sale din ce în ce mai puternice pe piața internațională de armament, Iran a fost obligat să inoveze. În anii 1980, a construit Quds Mohajer, care a zburat pentru prima dată în 1985. În cele din urmă, inginerii iranieni vor construi sute de mici avioane fără pilot , care puteau fi transportate de doar doi soldați.
Asamblate la locul de inițiere a atacului, datorită imposibilei lor detectări radar sau prin metode umane clasice, Mohajer a devenit cu timpul una dintre cele mai mari amenințări teroriste pentru regiune. În 1986 a apărut produsul original iranian, care putea fi asamblat doar cu tehnologia locală denumită HESA Ababil. Au fost construite aproximativ 400 de drone Ababil.
Pentru a înțelege gravele pierderi tehnologice și militare suportate de către lumea occidentală la căderea șahului Pahlavi, compania HESA, care a construit modelul original, a fost fondată într-o fostă fabrică americană Textron, cunoscută pentru asamblarea de elicoptere Bell înainte de revoluția islamică.
Drona Ababil era un produs al vagabondajului tehnologic (termen folosit și astăzi pentru a caracteriza lipsa de unitate tehnologică a unui produs), tehnicienii iranieni efectiv adunând de aici și de acolo diverse elemente disparate. Arătând mai mult ca o rachetă de croazieră, drona poate fi lansată de catapulta de pe un camion. Astfel se obținea nu numai viteza de amplasare a dronei ci și dispersarea ei pe un câmp strategic larg, ca atare mult mai greu de distrus printr-o singură lovitură a unei tehnologii aeriene superioare, cum este cea israeliană spre exemplu. Astfel de drone similare au fost exportate în Liban și Yemen și folosite de grupările para militare pro iraniene de-a lungul următoarelor decenii.
Deși mai puțin cunoscut, specialiștii intelligence susțin ca Iran ar fi câștigat și o perspectivă informațională despre tehnologia folosită de către dronele israeliene prin intermediul a două aparate care au fost doborâte în Irak în războiul din 1991.
În ultimii ani, Iran ar fi putut avea acces la resturile modelului Predator în anul 2015, când unul a fost pierdut în Siria sau la modelul ScanEagle și Reaper doborâte în Yemen. Pentru înțelegerea aerodinamicii dronelor, tehnicienii iranieni nu au avut probleme să descifreze secretele datorită pozelor și prezentărilor publice.
Acolo unde au avut nevoie de informații directe, la care au avut acces ca urmare a incidentelor pe care le-am menționat mai devreme, a fost efortul de a construi rezistența dronelor sale și menținerea abilitățile lor de a efectua supravegherea, de a retransmite comunicațiile sau de a viza inamicii. De exemplu, tipul de materiale compozite, îndrumări și electro-optică pe care le aveau industriile de înaltă tehnologie din SUA și Israel nu sunt disponibile unui Iran aflat de decenii sub cele mai drastice sancțiuni internaționale tehnologice.
Cu toate acestea Iran a reușit să-și transforme modele Ababil și Mohajers în UAV-uri avansate. În 2008, forțele de menținere a păcii ONU au întrebat despre dronele pe care le-au văzut folosite în Sudan. Guvernul le-a spus că sunt Zagils, un model iranian Ababil-3 care a fost redenumit . Două astfel de drone au fost doborâte de grupările rebele aflate în plin conflict. Venezuela a cumpărat, de asemenea, Mohajer-2 iranian în 2007 pentru a le folosi pentru supravegherea granițelor sale.
Iranul a construit mai multe generații din fiecare dintre aceste drone între anii 1980 și 2010. Toate au fost inițial limitate în raza lor de acțiune. În plus, rezervoarele lor erau mici . limitându-le astfel autonomia de zbor. După o tăcere de aproape un deceniu, la una din celebrările revoluției islamice din 2020, așa cum Iranul a obișnuit lumea, gărzile revoluționare au dezvăluit o gamă largă de noi modele Ababil-3 pentru forța aeriană și armată, susținând că dețin noi capacități tehnologice pentru asigurarea ghidajului GPS. Iranul dovedea clar că trecuse la etapa superioară tehnologică necesară nu numai obținerii supremației aeriene în regiune dar și deschizând practic drumul extinderii influnței sale peste granițele Orientului Mijlociu.
A arătat, de asemenea, o nouă dronă Karrar, asemănătoare unei rachete de croazieră. Teheranul a susținut că ar putea zbura 1.500 de kilometri și că dronele sale au atins acum înălțimi de trei kilometrii. Dronele iraniene prezentate aveau tehnologie avansată în utilizarea imaginilor video, a GIS și în creșterea autonomiei peste o sută de kilometri. Atât Israel cât și SUA au realizat că un nou jucător important în domeniu intrase în arenă. Iar gândurile acestuia nu erau deloc pașnice sau civilizate.
Scopul strategic declarat al Iranului, după crearea acestei noi forțe militare a dronelor, este de a le folosi pentru a își exploata poziția de putere maritimă regională. Teheran a schițat un arc de țări în care dorește să-și proiecteze influența sa militară.
Harta desenată de către Teheran începe cu „străinătatea apropiată” în Irak și se extinde în Siria, Liban, Yemen, Sudan, Gaza și Afganistan. Desigur dușmanul fundamental este Israel și prezența militară a SUA în regiune. Arabia Saudită nu numai că devine țintă necesară, conform strategiei militare iraniene dar este prima pe podiumul țărilor adversare, pentru parteneriatul strâns al saudiților cu Washington. Astfel, conform logicii iraniene Golful Persic și Golful Oman sunt primele spații maritime care se vor afla sub survolul dronelor kamikaze iraniene. Proiecția de putere militară a Teheranului nu mai este doar propagandă, dar devine extrem de reală.
Pentru a-i provoca pe americani, Iranul a stabilit o rețea de baze de drone de-a lungul și la sud de Strâmtoarea Hormuz. O nouă pistă de aterizare a fost construită la Jakigur în 2015.
Pe 12 ianuarie 2016, Iranul a trimis o dronă să survoleze legendarul portavion USS Harry Truman și numai puțin cunoscutul portavion francez Charles de Gaulle. Iranul a trimis noul său Shahed 129 pentru a efectua zborul , ceea ce a demonstrate că Iranul testa capacitățile dronei. Apoi, au trimis o dronă Sadegh zumzăind peste USS Nimitz în august 2017 în Golful Persic, în aprilie 2019 susținând că au zburat fără a fi reperați de către tehnologia americană peste USS Eisenhower.Mesajul este clar pentru toată lumea, Iran se impune direct în coastele Omanului și peste strâmtoarea Hurmuz. Nici o putere militară occidentală sau regională nu va putea opri avansul iranian în regiune. Se spune ca dronele ucid tăcut. Iranul a reușit să transforme aceste arme tăcute și atât de letale în cele mai comunicative forme ale propagandei sale.
Problema cu care se confruntă SUA, Israel și alte țări este că nu există o apărare imediată și eficientă împotriva atacului cu drone. Toată lumea a cheltuit energie și timp pentru a echipa militar dronele în vederea uciderii dușmanului uman de pe teren.
Iranul, cu ale sale drone kamikaze, a intrat pe un câmp tactic unde nu există astăzi o tehnologie anti dronă efectivă. Iran a lovit exact unde doare cel mai mult, atunci când dronele sale au penetrat sistemul de apărare aerian ultramodern saudit cumpărat din SUA, lovind unul dintre cele mai mari parcuri petroliere din regat. Atunci Teheranul a dovedit că opțiunea sa strategică de a dezvolta drone kamikaze care să lovească infrastructura economică a unui stat, mai degrabă decât oameni, este cea care va face cel mai mult rău regiunii.
Cazul vasului comercial unde comandatul român și-a pierdut viața demonstrează pericolul noului război iranian dus cu drone.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Japonia și Statele Unite sunt gata să se angajeze într-o acțiune comună pentru a dezvolta o nouă generație de avioane de antrenament, marcând un pas semnificativ în cooperarea militară dintre cele două națiuni.
Un grup de piloți noștri s-a mutat din Marea Britanie în Franța pentru antrenament, a remarcat purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei.
Avionul de luptă - interceptor MiG-31, în diferitele sale variante, a fost un proiect de succes. Azi rușii au integrat pe versiunea MiG-31K rachetele hipersonice Kinzhal. Dar industria pregătește următoarea generație de avioane, MiG-41. Desigur, de la o dori la a putea e drumul extrem de lung și anevoios.
Pentagonul a ridicat restricția utilizării avioanelor de luptă F-35A pe timpul fulgerelor, permițând astfel aeronavei să zboare în condiții de furtună pentru prima dată din 2020, după cum a informat Breaking Defense.
Anunțul făcut de reprezentanții ruși în urmă cu câteva zile privind începerea producerii în masă a bombei de aviație de tip FAB-3000 a creat îngrijorare în rândul oficialilor și specialiștilor ucraineni.
Ucraina urmează să primească în această vară primele avioane de luptă F-16 Fighting Falcon din partea aliaților occidentali, fapt ce provoacă deja deranj mare la Moscova.
Forțele Aeriene Ruse au lansat un atac asupra orașului ucrainean Harkov, la 26 martie 2024, folosind pentru prima dată bombe ghidate "UMPB D-30 SN", recent concepute. Această muniție de ultimă generație reprezintă un salt semnificativ în domeniul tehnologiei militare, cu o rază de acțiune care o triplează pe cea a bombelor convenționale cu ghidaj, asemănătoare bombei americane GBU-39/B SDB. Capabilă să atingă distanțe de până la 90 de kilometri, utilizarea UMPB D-30 SN subliniază un progres strategic în ceea ce privește capacitățile de război aerian, evidențiind intensificarea continuă a operațiunilor militare de către forţele ruse.
Potrivit site-ului itamilradar.com, în dimineața zilei de 30.03.2024, în jurul orei 10:00 CET, un oaspete neobișnuit a aterizat la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia. Pentru prima dată, o dronă de cercetare de tip Northrop Grumman MQ-4C Triton aparținând Forțelor Navale ale SUA a sosit în zona Mării Mediterane.
Pe 29 martie 2024, avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) au efectuat ultima misiune de tip Quick Reaction Alert (QRA), încheind o perioadă care a început în 1981. Începând din această dimineață, apărarea aeriană a spațiului aerian al Belgiei, Țărilor de Jos și Luxemburgului (BENELUX) a fost predată noilor avioane olandeze F-35A de generația a V-a.
Surse ucrainene au informat că, în timpul atacului din noaptea de 28.03.2024, trupele ruse au întrebuințat o modificare a rachetei de croazieră Kh-101, care transportă un focos dublu față de versiunea anterioară. Astfel, la noul tip de rachetă a crescut masa explozivă totală de la 400 la aproximativ 800 de kilograme.
O nouă dronă rusă se pare că a căzut pe teritoriul României, de acestă dată ajungând până în zona Insulei Mari a Brăilei, la doar câțiva kilometri de Brăila.
Suedia a admis că ar putea furniza Ucrainei avioane de luptă avansate Gripen. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, într-un interviu acordat la 28 martie 2024 pentru The Kyiv Independent, a dezvăluit că sunt în curs de desfășurare negocieri cu privire la transferul acestor avioane de luptă de ultimă generație către Ucraina. Acest anunț vine ca urmare a recentei integrări a Suediei în NATO, la 7 martie 2024, care se pare că a facilitat luarea în considerare a acestei opțiuni de către suedezi.
În cursul nopții de 29.03.2024, Forțele Armate ale Federației Ruse au efectuat noi lovituri aeriene asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei. Atacul a fost unul combinat, fiind întrebuințate mai întâi drone de atac de tip Geran, apoi rachete de diferite tipuri. O primă serie de explozii au avut loc în Regiunile Kiev și Cherkasî. Potrivit surselor rusești, încă un lansator de rachete antiaeriene ar fi fost distrus lângă Kiev. Acestea au raportat utilizarea rachetelor de croazieră lansate de bombardiere strategice Tu-95MS.
O dronă, posibil de origini militare, s-a prăbuşit la 12 km de Brăila. Localnicii spun că ar fi scos un sunet ciudat înainte de prăbuşire. Drona a căzut pe un câmp, la aproximativ 12 kilometri de oraşul Brăila, mai exact în zona fermei Filipoiu, între comuna Frecăței și punctul de trecere al bac-ului. Localnicii din zonă au filmat drona care a trecut pe deasupra caselor lor şi au spus că ar fi scos un sunet ciudat, potrivit Antena 3 CNN.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că Rusia intenționează să distrugă avioanele de luptă occidentale F-16 care vor fi livrate Forțelor Aeriene Ucrainene.
Forțele Aeriene americane (USAF) par să regândească planul de a începe retragerea avioanelor de luptă F-22 în jurul anului 2030 cum era preconizat, deoarece planurile de cheltuieli depășesc cu mult acea dată, conform cererii bugetare a serviciului pentru anul fiscal 2025.
Rusia amână livrările de sisteme de apărare aeriană S-400 nou construite către India, atribuind întârzierea propriilor priorități pe fondul războiului din Ucraina.
Într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram, guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhaev, a anunțat că, pe 28.03.2024, un avion militar rusesc s-a prăbușit în mare, în apropierea coastelor orașului.
Autoritățile germane au livrat un nou pachet de ajutor Forțelor Armate ale Ucrainei. Lista include drone, echipamente de deminare sau rachete antitanc RGW 90 Matador.
La mai puțin de un an de la inaugurare, Aeroportul internațional Braşov, în parteneriat cu batalionul multinațional NATO de la Cincu își propun să dezvolte, înainte de luna mai a acestui an, un port aerian de debarcare (APOD) care să permită aterizarea unor aeronave militare de mari dimensiuni, precum Airbus A400M Atlas sau Airbus A330 MRTT.
Într-o discuție ”liberă” cu piloții militari ruși din regiunea Tver, liderul rus Vladimir Putin a vorbit despre sosirea pe frontul din Ucraina a aeronavelor de luptă F-16.
Ca parte a unei reforme majore, guvernul grec intenționează să-și dezafecteze o parte din aeronave de luptă mai vechi dar, și să vândă avioane F-16 și Mirage 2000. Acest lucru a fost anunțat, pe 25 martie, de ministrul Apărării, Nikos Dendias, cu ocazia Zilei Independenței.
Spre deosebire de majoritatea armatelor occidentale, armata rusă nu investise prea mult până anul trecut în muniții de precizie cu rază lungă de acțiune. Aceasta fază a fost însă depășită de ruși, iar lucrurile au început să se schimbe.
În timp ce Statele Unite au dat permisiune pentru vânzarea de avioane F-16 Block 70/72 către Turcia, un cadou similar a fost făcut şi Greciei, dar oferind o clasă de avioane de luptă mult superioară. Acest lucru înseamnă o schimbare pentru forțele aeriene elene, care acum vor survola cerul în calitate de operatori privilegiați ai F-35, în locul Turciei. În prezent, Grecia discută achiziționarea a 20 de avioane de luptă F-35A Block 3.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate poloneze, Wiesław Kukuła, a declarat luni că incidentul în care o rachetă rusă a intrat în spațiul aerian polonez a fost „în mare parte un act deliberat”. Cu toate acestea, el a recunoscut că „inexactitatea relativă” a rachetelor rusești ar putea fi încă de vină.
”Astăzi operăm în condiții de pace, nu de război. Nu avem libertate deplină de acțiune fără a analiza potențialele consecințe”, spune general-major Maciej Klisz, comandantul operațional al Forțelor Armate.
La 24 martie, Polonia a activat avioanele sale și ale NATO după ce a identificat o rachetă rusească în spațiul său aerian. Comandamentul forţelor armate polonez a precizat într-un comunicat de presa că racheta s-a aflat în spațiul aerian al Poloniei mai puțin de un minut. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, după cum a reamintit ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un interviu pentru Fox News. "O dată este o greșeală, dar dacă permitem să se întâmple, sună ca o invitație".
O rachetă rusească a intrat în spațiul aerian al Poloniei, stat membru NATO. Observatorii din Occident atrag atenția asupra riscului unui război la scară largă între Rusia și NATO și cer sprijin pentru apărarea Ucrainei și pentru ca Polonia să facă presiuni asupra Rusiei. "NATO este acum la un centimetru distanță de un război la scară largă cu Rusia", scrie cotidianul britanic Express, citând declarații ale ministrului polonez al Apărării Naționale, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. Chiar și o intruziune greșită a unei rachete rusești în spațiul aerian al unei țări NATO, Polonia, ar putea duce la escaladarea războiului, scrie NBC News.
Două bombardiere strategice de tip B-1B Lancer aparținând Forțelor Aeriene ale SUA au survolat duminică, pe 24.03.2024, Norvegia și spațiul aerian internațional situat deasupra Mării Norvegiei și Mării Barents, zburând în direcția Peninsulei Kola din Federația Rusă.
În programul de dotare a Armatei cu sisteme antiaeriene cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD) statul român are două variante de achiziție - licitația aflată în derulare și negocierea directă printr-o achiziție comună condusă de Franța. România ar putea deține astfel de sisteme dacă se va alătura programului european de achiziție în comun a sistemului de apărare aeriană Mistral 3 la care mai participă alte cinci națiuni europene.
România intenționează să încheie în acest an procedura achiziției de obuziere pe șenile, procesul de selecție fiind pe ultima sută de metri.
Dacă Rusia nu ar avea sprijinul Chinei, i-ar fi mai greu să continue războiul în Ucraina, a declarat vineri, șeful diplomației americane, Anthony Blinken.
Secretarul de stat a avertizat că sprijinul Chinei pentru industria rusă de război ar putea duce la sancțiuni pentru companiile chineze.
Polonia ar putea ajuta Kievul să returneze cetățenii ucraineni de vârstă militară.
„Plângerile (ucrainenilor) cu privire la plecarea compatrioților din țară pentru a evita recrutarea sunt justificate”, a declarat ministrul polonez al apărării, Wladysław Kosiniak-Kamysz.
O astfel de acțiune ar marca prima desfășurare operațională a sistemului de rachete de când Ankara l-a primit în 2019, scrie presa străină.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat dur la recentul pachet de ajutoare de 60 de miliarde de dolari SUA pentru Ucraina, numindu-l o „recompensă” pentru adoptarea legii mobilizării.
Munițiile ghidate cu precizie de tip GLSDB nu au răspuns așteptărilor, în urma utilizării lor pe frontul din Ucraina. William LaPlante, subsecretarul american al apărării pentru achiziții, a vorbit despre acest lucru în cadrul ''Forumului de Securitate'' organizat de think tank-ul Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Washingtonul speră că noile livrări de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune către Ucraina vor determina Germania să trimită în sfârșit rachete Taurus pentru a ajuta Kievul să respingă invazia pe scară largă a Rusiei, a relatat la 25 aprilie televiziunea publică franceză TV5 Monde, citând un oficial american anonim.
Agenţia de presă Associated Press a aflat că Forțele Armate Ucrainene au retras de pe linia frontului tancurile Abrams furnizate de SUA din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, în timp ce americanii se plâng că ucrainenii nu folosesc echipamentul mai eficient.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că China ar trebui să înceteze să mai susțină Federația Rusă în războiul pe care aceasta in poarta împotriva Ucrainei dacă dorește să aibă relații bune cu Occidentul și, de asemenea, a avertizat aliații să nu devină dependenți de resursele chinezești.
Statele Unite au trimis în secret peste 100 de rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, săptămâna trecută, dintre care unele au fost desfășurate imediat și utilizate pentru a lovi un aerodrom militar rusesc din Dzhankoi, în Crimeea ocupată, a relatat New York Times (NYT) la 25 aprilie.
Livrarea de către Statele Unite și prima utilizare de către Ucraina a rachetelor balistice cu rază lungă de acțiune ATACMS împotriva țintelor rusești din Crimeea a fost subiectul unor dezbateri aprinse în presa occidentală și în rândul analistilor politici și militari.
Viceamiralul (în retragere) al U.S. Navy, Mike LeFever, a discutat, într-un interviu acordat RBC-Ucraina, despre atacurile asupra elementelor de infrastructura critica rusești, despre șansele Ucrainei de a prelua inițiativa în război, despre opiniile americanilor obișnuiți și despre planurile lui Putin.
Potrivit surselor Politico, pachetul ar putea fi finalizat și anunțat de vineri.
Construcția structurilor defensive în diferite regiuni ale Ucrainei progresează cu mari întârzieri. Acest lucru se datorează atacurilor rusești asupra echipamentelor și unităților de geniu care construiesc noile linii defensive. Mai multe filmări video cu consecințele atacurilor rusești au fost publicate pe Internet.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, evoluțiile înregistrate în ultimele săptămâni arată faptul că dronele americane de la Baza Aeriană Sigonella de pe insula italiană Sicilia și-au împărțit zonele de responsabilitate. Astfel, în timp ce dronele RQ-4B ale Forțelor Aeriene zboară preponderent în zona Mării Negre, cele de tip MQ-4C operează în Marea Mediterană.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Suedia confirmă că va trimite Letonia un batalion mecanizat de dimensiuni reduse.
Companiile Anduril și General Atomics vor fabrica și testa primele drone de luptă colaborative.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
NATO a organizat, zilele trecute, un exerciţiu de dislocare rapidă a trupelor.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Rusia a respins miercuri seara o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU prin care le cere țărilor să prevină o cursă a înarmărilor în spațiu.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Așa cum era de așteptat, președintele Joe Biden a semnat imediat legea care oferă ajutor de 61 de miliarde de dolari Ucrainei.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
