Ce spun cifrele despre teama generalilor francezi de un război civil în Franța. Societatea sprijină covârșitor forțele armate
Autor: Emanuel Pietrobon pe 05 mai, 09:47 | Strategica

Sursă foto: Ministerul Apărării din Franța

Un articol analitic ne propune partenerul nostru, Emanuel Pietrobon, cu privire la „Franța, butoiul de pulbere din interiorul Uniunii Europene” și scandalul provocat de scrisoarea unor cadre militare care acuză ''islamismul și hoardele din suburbii'' și își arată preocuparea cu privire la un posibil război civil. 

Publicat initial în limba italiană, printre paginile electronice ale publicației InsideOver, în cadrul studiilor de geo-politică și strategie, materialul impune o discuție cu cifre și despre cifre. Așa cum o spune și partenerul nostru, Emanuel Pietrobon, matematica nu are culoare, rasă sau ideologie.

Dincolo de Alpi, o dezbatere publică și politică furtunoasă a fost declanșată din 21 aprilie, ziua în care cunoscutul săptămânal ”Valeurs Actuelles” a publicat o scrisoare deschisă dramatică cu privire la riscul concret al unui posibil război civil etno-religios în Franța de mâine.

Textul, departe de a fi născut în interiorul cercurilor conspiraționale de extremă dreapta, a fost scris de douăzeci de generali și semnat de o sută de ofițeri de rang înalt, alături de peste 1000 de soldați aparținând diferitelor arme, care, astăzi, datorită acestui gest, riscă severe sancțiuni disciplinare. Scrisoarea, de fapt, mai mult decât forma unui apel către Elysee, pare să fi fost concepută ca un avertisment, un avertisment peremptoriu: acționați astăzi pentru a evita războiul de mâine, intrați în politică sau lăsați o armată, nerăbdătoare și deloc indiferentă, să intervină pentru rezolvarea situației extreme în care se află națiunea.

Semnatarii cer clasei politice să ia act de „numeroasele pericole mortale care amenință” Franța, în acest caz creșterea violenței pe străzi și a „islamismul politic și hoardele suburbiei ” care riscă să fragmenteze unitatea și integritatea națiunii în o mulțime de teritorii scăpate de sub control și „supuse dogmelor contrare constituției”. „Dacă nu se face nimic”, avertizează militarii semnatari ai apelului, „falsa relaxare va continua să se răspândească inexorabil în societate, provocând în cele din urmă o explozie și intervenția colegilor noștri într-o periculoasă misiune de a proteja valorile civilizației noastre și de a proteja compatrioții noștri pe teritoriul național ".

Scrisoarea a generat un tumult politic, a fost criticată pe scară largă și dur de către membrii echipei președintelui Macron pentru conținut - un posibil cadou pentru Marine Le Pen pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale - și a fost emisă într-un calendar simbolic percutant. În ziua publicării sale se împlineau 60 de ani de la lovitura generalilor francezi (Putsch des généraux ) împotriva lui Charles de Gaulle. Simbolul zilei nu poate decât să accentueze dramatismul mesajului, asumând caracterul de lovitură majoră a scrisorii.

Dar faptul că Le Pen încearcă să conducă dezbaterea declanșată de scrisoare și că unii dintre semnatari se manifestă în mod deschis față de pozițiile politice conservatoare de dreapta, nu îi diminuează valoarea și nici nu-i infirmă veridicitatea. Pentru că cifrele și faptele, mult mai mult decât cuvintele înfricoșătoare folosite în scrisoare, sunt cele care dau motiv de îngrijorare soldaților alarmați. Numere și fapte pe care le vom arăta și dezvălui în timpul acestei analize dedicate riscului războiului civil din Franța, începând de la o reconstrucție a cadrului general și apoi investigând așa-numitul narco-banditism, enclavele islamului radical răspândite pe întreg teritoriul , identificând armata din umbră de radicalizați care reprezinta coșmarul serviciilor secrete franceze.

Redăm textul trimis de colaboratorul nostru Emanuel Pietrobon cu privire la evenimentele din Franța:

Un butoi cu pulbere în inima Europei

 

Clasa politică franceză este împărțită în funcție de tipul de comportament pe care trebuie să-l adopte față de acei militarii care s-au alăturat scrisorii deschise, semnate provocator și elocvent și publicate la aniversarea unei lovituri de stat militare eșuate. Conform datelor însă, societatea franceză pare să fie de mai puțin divizată în ceea ce privește un potențial războiului civil. Simplu spus, societatea chiar crede în acest pericol.

Potrivit unui sondaj realizat de Harris Interactive pentru LCI TV în urma scrisorii deschise, 86% dintre respondenți consideră că legile Republicii Franceze nu se aplică în anumite zone ale teritoriului național, 84% sunt de acord că politica devine din ce în ce mai violentă, 74% cred că politicile anti-rasism duse până la exacerbare au avut efectul opus celui prezis de susținătorii săi, 73% împărtășesc ideea că națiunea franceză se confruntă cu dezintegrarea. Dar cel mai important, un incredibil 49%, adică un francez din doi, crede în intervenția forțelor armate pentru restabilirea ordinii și, în general, șase din zece respondenți susțin o inițiativă militară pentru rezolvarea crizelor succesive care par a nu se mai termina.

De ce opinia publică se solidarizează masiv cu forțele armate este mai mult decât de înțeles, în lumina cifrelor seci, dar atât de reale, legate de terorismul islamist și de radicalizarea religioasă din Franța:

* Peste 45 de atacuri islamiste din 2015 până în 2021, inclusiv recentul atac Rambouillet, care au dus la peste 260 de decese și peste 900 de răniți;

* 33 masacre și atentate de mare anvergură împiedicate din 2017 până astăzi;

* 250 de prizonieri aflați în închisorile franceze pentru crime legate de terorismul islamist a căror sentință se așteaptă să se încheie între acest an și în 2022, persoane care nu au fost recuperate social și anume de-radicalizate;

* 40 de condamnați pentru infracțiuni legate de terorismul islamist au fost eliberați din închisoare între 2018 și 2019;

La aceste cifre trebuie reamintit că aproximativ 15 mii de subiecți francezi sunt supravegheați de către autoritătile franceze deoarece sunt un pericol major de angajare în acțiuni de terorism și/sau de radicalizare religioasă.

Tabloul nu poate fi complet dacă nu vedem si alte cifre, la fel de grave și de alarmante. Cel puțin 1.910 cetățeni francezi integrați au plecat în Orientul Mijlociu în momentul extinderii autoproclamatului Stat Islamic între Siria și Irak , jurând credință califului terorii și participând personal la războiul sfânt al organizației teroriste. Cifra de mai sus face din Franța cel mai mare stat/fond uman de recrutare al Statului Islamic din Uniunea Europeană. Asta după ce Franța a furnizat aproape două mii de luptători străini dintr-un total de cinci mii proveniți din întregul ansamblu de 27 de state membre ale UE.

În interiorul administrativ al Franței, astăzi când vorbim există 751 zone urbane sensibile ( zones urbaines sensibles ),  unde locuiește 7% din populația franceză . Acestea sunt cartiere caracterizate de indicatori înalți ai dificultăților sociale și de lipsa de locuințe cronică, care necesită o atenție specială din partea autorităților deoarece sunt deosebit de permeabile narco-banditismului și islamului radical. Dintre aceste zone urbane sensibile, cel puțin 150 de cartiere sunt clasificate ca ”teritorii pierdute” (territoires perdus ), potrivit unui raport datat în ianuarie 2020 al Direction Générale de la Sécurité intérieure (DGSI). Aceste bucăți de teritoriu francez se află de facto, în afara controlului instituțiile republicii, fiind conduse practic și factual de rețelele de narcobanditism și/sau islam radical. 300 de imami străini , majoritatea dintre ei fiind plătiți de diverse instituții religioase din Turcia , Maroc și Algeria care ar fi periculoși pentru securitatea națională și pentru care s-a stabilit repatrierea lor în țările de origine în anul curent. 73 de locații, inclusiv moschei, școli private religioase, centre culturale, afaceri și organizații neguvernamentale, pe care autoritățile franceze au fost obligate să le închidă în primele zece luni ale anului 2020 datorită legăturilor lor dovedite cu islamul radical și / sau organizații teroriste sau apropiate terorismului. Cel puțin 89 de moschei se află în atenția anchetatorilor din cauza predicilor imamilor, dintre care 16 sunt concentrate în zona Parisului;

 

Nu este vorba doar de terorism

 

Oricine crede că spectrul războiului civil, reapărând în mod regulat , este fructul putred al înrădăcinării islamului radical în toată țara și la toate nivelurile societății și instituțiilor, chiar și în forțele armate, se înșală. Terorismul face parte integrantă dintr-o problemă mult mai largă decât domeniul etno-religios, care este data și de eșecul modelului de integrare asimilaționist al Franței. Mai mult difuzarea pe scară largă a crimelor organizate din Magreb și de origine subsahariană sau  narcobanditismul la scară largă, sunt și ele elemente critice ale crizei pe care semnatarii scrisorii le identifică ca elemente grave de instabilitate a republicii .

Preocuparea opiniei publice cu privire la creșterea violenței, precum și cea a militarilor cu privire la „hoardele din banlieu (cartierele mărginașe ale marilor orașe)” pot fi pe deplin înțelese prin cifrele referitoare la epidemia de infracțiuni și la fenomenul infracțional menționat anterior, ai căror actori sunt deseori cercetați judiciar în contextul operațiunilor de combatere a terorismului și care devin frecvent protagoniștii atacurilor împotriva poliției naționale.

Astfel 91 de grupări criminale care au fost dezmembrate în 2019, pentru un total de 209 de persoane arestate; 20.306 ofițeri de poliție care au fost răniți în timpul îndeplinirii atribuțiilor în 2018 - o creștere de 15% față de anul precedent; 379 acte de violență urbană comise împotriva ofițerilor de poliție în zone urbane sensibile într-o perioadă obișnuită de două luni din 2020 (17 martie - 5 mai), dintre care 79 au fost clasificate ca ambuscade și au dus la rănirea a 43 de funcționari; 38.519 plângeri pentru agresiune fizică depuse de polițiștii francezi în 2019, o creștere de 18% față de 2017. Războiul dintre bande din Bouches-du-Rhône, departamentul Marsilia, este de practic permanent și nu a putut fi oprit, care în primele patru luni ale anului 2021 a provocat patru decese, 12 în 2019 , 23 în 2018, 14 în 2017 și 29 în 2016;

Cine are dreptate? Emmanuel Macron sau semnatarii scrisorii deschise din 21 aprilie au dreptate? Nu se știe dacă Franța este într-adevăr la un pas de un război civil condus de teroriști și criminali cu o aplecare deosebită spre violențe anti-poliție, dar un lucru este incontestabil: dacă este adevărat că matematica nu este o opinie, ea confirmă însă percepția nesiguranței generalizate a francezilor și justifică, cel puțin parțial, îngrijorarea militarilor Franței, care în ultimii șase ani au fost martorii înmormântării a peste 260 de compatrioți.

CITEȘTE ȘI: Ministerul Apărării din Franța vrea să ia măsuri împotriva generalilor care au denunțat ''islamismul și hoardele din suburbii''

Strategica Vezi toate articolele