În cursul zilei de ieri, Ministerul rus al Apărării, a alertat mass-media internaţională, prin transmiterea unui comunicat de presă în care preciza că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice, după ce acesta ar fi intrat în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe în calea sa. La scurt timp, Marea Britanie a venit cu un răspuns precizând că incidentul naval nu a avut loc în condiţiile relatate de Moscova. Văzând că cele relatate nu mai stau atât de bine în picioare, Rusia a publicat şi imagini de la incidentul naval din Marea Neagră, doar că pe înregistrări nu apare momentul când pe direcţia de deplasare a distrugătorului HMS Defender sunt lansat bombe. Oare de ce?
scris de
Cristian Soare
EXCLUSIV
Sursa foto: Twitter, pagina Swiftheadline
Să refacem firul întâmplărilor! Ministerul rus al Apărării a precizat ieri, într-un scurt comunicat, dar fără a oferi prea multe detalii, că o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta ar fi intrat în apele ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe pe direcţia de deplasare a navei.
Ulterior au apărut alte informaţii care sugerau că incidentul ar fi avut loc la ora 11:52 dimineața, pe 23 iunie, şi ca distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale Britanice, care opera în partea de nord-vest a Mării Negre, a încălcat granița și a intrat trei kilometri în apele teritoriale rusești, în largul Capului Fiolent aflat în apropierea Sevastopolului.
La 12:06 și 12:08, o navă rusă de patrulare a efectuat focuri de avertizare, iar la 12:19 un Su-24M a efectuat focuri de avertisment folosind 4 bombe OFAB-250.
Demontarea unui show militar propagandistic, marca Rusia
Ministerul britanic al Apărării a negat miercuri declaraţiile Ministerului Apărării din Rusia conform cărora distrugătorul HMS Defender al Marinei Regale britanice a pătruns în apele teritoriale ruseşti din Marea Neagră şi a fost somat să retragă de acolo cu focuri de avertisment şi bombe lansate în calea sa de forţele ruse.
No warning shots have been fired at HMS Defender.
The Royal Navy ship is conducting innocent passage through Ukrainian territorial waters in accordance with international law.
— Ministry of Defence Press Office (@DefenceHQPress) June 23, 2021
''Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa (...) Credem că ruşii desfăşurau un exerciţiu de trageri în Marea Neagră şi avertizau în prealabil navele asupra activităţii lor'', notează pe Twitter Ministerul britanic al Apărării.
Ulterior, ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a precizat că HMS Defender se deplasa dinspre portul ucrainean Odesa către Georgia, pe o rută recunoscută internaţional.
''Aşa cum este normal pentru această rută, HMS Defender a intrat în coridorul recunoscut internaţional pentru separarea traficului. Nava a părăsit în siguranţă coridorul la ora 09:45 BST (British Summer Time). Aşa cum este procedura de rutină, navele ruseşti i-au acoperit trecerea şi a fost atenţionată cu privire la exerciţiile din vecinătatea să extinsă'', a explicat Wallace.
După reacţia Marii Britanii, Ministerul rus al Apărării a publicat mai multe materiale video încercând să sugereze amploarea manevrelor militare la care a recurs pentru ’’a pune pe fugă’’ distrugătorul HMS Defender. În imagini se pot observa mai multe nave ruseşti şi avioane Su-30 și Su-24.
Interesant că, într-o grabă disperată de a convinge mass-media internaţională că incidentul a avut loc, site-ul de propagandă al ministerului rus al Apărării, a uitat că anterior mass-media rusă a relatat că un Su-24 a lansat bombe pe direcţia de deplasare a HMS Defender, iar acest moment nu apare pe înregistrările video. Ceea ce naşte semne de întrebare: Oare de ce? Au uitat ruşii să prezinte cea mai importantă parte a acţiunii lor?
Răspunsul l-am dat mai sus, citând cu comunicat al Ministerul britanic al Apărării: ''Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa’’.
Propaganda rusă profită de relatările unui jurnalist britanic aflat la bordul distrugătorului HMS Defender
Jurnalistul britanic Jonathan Beale, un corespondent BBC, se afla miercuri la bordul distrugătorului britanic HMS Defender, în timpul incidentului din Marea Neagră. Beale a relatat a că distrugătorul HMS Defender a fost survolat de mai mult de 20 de avioane rusești și încadrat în mers de două nave rusești de coastă, care s-au apropiat mult, încercând să-l oblige să-și schimbe direcția.
Corespondentul BBC a declarat că distrugătorul britanic HMS Defender a fost hărțuit în Marea Neagră de Forţele Armate Ruse. În timpul transmisiunii sale, s-au auzit pe fundal avioane militare ruse zburând foarte aproape pe deasupra navei britanicie.
„Mă aflu la bordul unei nave de război în Marea Neagră. Echipajul se afla deja la posturi când ne-am apropiat de extremă sudică a Crimeei, ocupată de Rusia. Sistemele de armament de la bordul distrugătorului erau deja încărcate’’, preciza Jonathan Beale.
BBC correspondent Jonathan Beale, on board the HMS Defender, says he heard shots fired but believed they were 'out of range.'
Russian jets can be heard in the background buzzing the British warship as Jonathan Beale gives his report from the HMS Defender's deck. pic.twitter.com/TJ0YTQGNaE
,,HMS Defender urma să navigheze în limita de 19 kilometri a apelor teritoriale ale Crimeei. Căpitanul a insistat că urmează un traseu sigur de-a lungul unui culoar naval recunoscut internațional. Două nave de coastă rusești care urmăreau nava Marinei Regale au încercat să o oblige să schimbe cursul. La un moment dat, unul din vasele rusești s-a apropiat la circa 100 de metri’’, sugerează jurnalistul britanic.
Beale a vorbit şi despre avertismente ostile transmise de ruşi prin radio, în timp ce echipajul navei HMS Defender era pregătit pentru o posibilă confruntare cu militarii ruşi care continua provocările, atât pe cale maritimă, cât şi pe cale aeriană.
,,Avertismente din ce în ce mai ostile au fost transmise prin radio – inclusiv unul care spunea «dacă nu schimbați cursul, deschid focul». Am auzit niște focuri în depărtare, dar probabil că mult în afara razei de pericol’’, mai spune Jonathan Beale.
Mass-media rusă a folosit repede, în avantajul său, declaraţiile jurnalistului britanic, precizând că acest lucru contrazice declarațiile venite de Ministrul britanic al apărării, care au negat orice confruntare.
De trei ori FALS!!!
Jurnalistul britanic Jonathan Beale nu a precizat în niciun moment ca pe direcţia de deplasare a navei HMS Defender au fost lansate bombe, deci nu contrazice declarațiile venite din partea Ministrul britanic al apărării cu privire la acest incident. Britanicii au spus clar şi răspicat că: ''Nu au fost trase focuri în direcţia HMS Defender şi nu recunoaştem alegaţia că au fost lansate bombe în calea sa’’.
Fii primul care află cele mai importante știri din domeniu cu aplicația DefenseRomania. Downloadează aplicația DefenseRomania de pe telefonul tău Android (Magazin Play) sau iOS (App Store) și ești la un click distanță de noi în permanență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe Google News
Astăzi, 17 decembrie, canalul TV „Russia 24” a distribuit fragmente dintr-un interviu televizat cu președintele rus Vladimir Putin. Previzibil, liderul de la Kremlin a urmărit în discursu său identificarea și exploatarea elementelor care pot reprezenta fisuri în relația dintre Europa și SUA, iar pentru aceasta s-a centrat pe declarația recentă a președintelui american Joe Biden, potrivit căreia, dacă Ucraina este învinsă, Rusia ar putea ataca țări NATO.
Duminică, 17 decembrie, va fi o nouă zi importantă pentru Serbia, întrucât va organiza alegeri parlamentare anticipate, alegeri locale anticipate în 65 de comune și orașe, precum și alegeri extraordinare în provincia Voivodina.
Vorbind joi, 14 decembrie, la tradiționala conferință de presă de la sfârșitul anului, președintele rus Vladimir Putin, care deține puterea de aproape 24 de ani și care și-a anunțat săptămâna trecută candidatura pentru un nou mandat, a fost întâmpinat cu aplauze la intrarea în sală.
În decembrie, Rusia a accelerat propaganda și vorbește despre modul în care teritoriul Ucrainei se va micșora.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei și fostul președinte Dmitri Medvedev a denaturat declarațiile lui Biden și explică cum Ucraina poate fi redusă la regiunea Liov din vestul țării și poate exista în continuare ca țară independentă, îndeplinind astfel cererea Occidentului de independență.
Rusia a pierdut 87% din trupele pe care le avea în serviciu activ înainte de a lansa atacul asupra Ucrainei. De asemenea, a pierdut două treimi din tancurile pe care le avea în serviciu înainte de invazie, a raportat CNN, citând un raport desecretizat al serviciilor secrete americane, transmis luni Congresului.
Un panou provocator a apărut pe partea rusă a punctului de trecere a frontierei ruso-estonie Ivangorod-Narva, pe care scrie „Granițele rusești nu se termină nicăieri”. Consilierul ministrului de interne ucrainean Anton Herașcenko a atras atenția asupra provocarii Kremlinului.
Ministerul de Interne al Rusiei a pregătit un proiect de lege care îi va obliga pe străini să semneze un „acord de loialitate” prin care le interzice să critice politica oficială, să discrediteze istoria militară sovietică sau să contravină valorilor tradiționale ale familiei.
Partidul Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orbán, a prezentat parlamentului un proiect de lege privind „protecția suveranității naționale”, în scopul apărării împotriva ceea ce denumește ingerința politică inadecvată a unor persoane sau grupuri străine, conform informațiilor Reuters.
Rusia a interzis intrarea unui număr de oficiali din Republica Moldova, o măsură care răspunde deciziei luate de autoritățile de la Chișinău, luna trecută.
Presa rusă, corespondenți militari, bloggeri și experți în domeniu au informat, pe 18.11.2023, că serviciile speciale din Federația Rusă au efectuat o operațiune de deturnare a unui avion de luptă ucrainean și de asigurare a zborului în siguranță a aeronavei către teritoriul rus. Teoria a fost combătută imediat de către ucraineni.
Rusia pune la cale o campanie de destabilizare a Ucrainei, cunoscută sub numele de "Maidan 3", cu scopul de a semăna haos și, în cele din urmă, de a promova o lovitură de stat, a declarat președintele Volodimir Zelenski în fața reporterilor la 16 noiembrie.
Zilele acestea un întreg scandal a alimentat propaganda rusă, dar a ținut și capul de afiș al unor publicații și posturi TV: În manualele din Ucraina încă apare sintagma „limba moldovenească” sau „literatura moldovenească și universală”. Kievul explică situația.
La 1 noiembrie, serviciile ruse de informaţii au lansat un ''atac informațional'' de amploare, denumit ''Maidan-3'', cu scopul de a destabiliza Ucraina, se arata într-o investigaţie media a publicaţiei ucrainene ONLINE.ua care citează surse din domeniul securității și apărării.
Potrivit agenției de presă TASR din Slovacia, care citează informații publicate de agenția Reuters, pe 13.11.2023, două agenții de știri de stat din Federația Rusă au lansat luni o serie de avertismente privind deplasarea trupelor rusești “în poziții mai avantajoase” la est de Râul Nipru. După câteva minute, știrile au fost retrase, fapt ce evidențiază confuzia din sistemul militar rus și acoperirea mediatică a situației de pe câmpul de luptă.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român de externe, Radu Filip, a reacționat la declarațiile venite de la Maria Zaharova, șefa comunicării din MAE rus, un personaj care s-au remarcat în ultimii doi ani prin limbajul extrem de agresiv la adresa Occidentului.
Andrii Iusov, un reprezentant al Serviciului de Informații al Apărării (GUR) din Ucraina, consideră că recentele știri false despre presupusa moarte a președintelui rus Vladimir Putin au fost menite să testeze reacțiile rușilor obișnuiți, ale elitelor și ale instituțiilor de propagandă.
Țara se confruntă cu un moment de cotitură — atât în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina, cât și în ceea ce privește poziția sa în Europa, cred editorialiștii de la Foreign Policy.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au atacat luni noapte ținte militare din sudul Siriei, ca răspuns la mai multe rachete siriene care au fost îndreptate spre sud de Israel, spre Înălțimile Golan, potrivit The Jerusalem Post.
Uniunea Europeană va începe în următoarele zile o consultare a țărilor membre cu privire la următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acest al 12-lea set de sancțiuni al blocului ar putea include interzicerea diamantelor rusești pe piața europeană, adică o nouă limitare a posibilităților Rusiei de a eluda sancțiunile, precum și listarea companiilor din țări terțe care ajută Moscova să facă acest lucru.
Propaganda rusă dedică un material sistemelor de armament care „vor ajuta Rusia să obțină victoria” decisivă în așa-numita operație militară specială, adică invadarea brutală și neprovocată a Ucrainei. Și, printre sistemele de armament prezentate de ruși, se numără și aruncătoare de flăcări TOS-2 Solntsepek pe care rușii susțin că Armata de ocupație rusă le-a folosit deja în Ucraina.
Într-un gest de ipocrizie rar întâlnit, președintele rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război împotriva ucrainenilor de Curtea Penală Internațională de la Haga, a avertizat Israelul că intrarea în Fâșia Gaza ar atrage de la sine atrocități și a făcut un apel la pace.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în vizită oficială în România. După discuțiile avute cu preşedintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, cei doi şefi de stat au făcut o serie de declarații.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a reușit să atragă iar atenția comunității internaționale provocând NATO cu întrebarea: „Ei bine, prieteni NATO, ați terminat de jucat?”, cu care își începe o postare în această notă pe canalul său de Telegram,
Rusia și-a extins legislația privind "agenții străini" de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Kremlinul a folosit cu succes statutul de "agent străin" ca instrument de manipulare a opiniei publice pentru a sprijini cursul anti-occidental și pro-război al Rusiei, se afirmă în raportul zilnic al agenției britanice de informații din cadrul Ministerului britanic al Apărării.
Directoarea Rosmolodej (Agenția Federale pentru Problemele Tineretului din Federația Rusă), Ksenia Razuvaeva, a declarat ieri în timpul discursului ținut în plenul Dumei de Stat că ponderea tinerilor care se simt mândri de Rusiai s-a dublat în ultimii doi ani - de la 46% la 91%.
Presa rusă a publicat, la 27 septembrie, o înregistrare video în care apare Viktor Sokolov, comandantul Flotei ruse din Marea Neagră, înmânând premii echipei de fotbal care a câștigat o competiţie sportivă organizată la nivelul armatei ruse. Este pentru a doua oară într-o săptămână când fotografii și materiale video cu amiralul Sokolov sunt publicate de presă rusă pentru a contrazice Forțele pentru Operații Speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei care au anunțat moartea acestuia.
Primele șase dintr-un total de 12 avioane de luptă multirol Rafale au ajuns joi în Croația, la mai bine de doi ani după semnarea unui contract cu Franța în valoare de peste un miliard de euro. Sosirea ultimului dintre avioanele contractate este așteptată la începutul anului 2025.
Estonia va achiziționa echipamente militare neletale pentru Republica Moldova pentru aproximativ 40 de milioane de euro pe an. Estonia a semnat deja primul contract cu compania cehă de arme ERA.
După cum reiese dintr-o serie de imagini care circulă pe rețelele de socializare rusești, trupele ruse ar fi reușit să evacueze și să captureze un vehicul blindat american, M1150 Assault Breacher Vehicle (ABV), de pe frontul din Ucraina. Acest vehicul a fost pierdut de Brigadă 47 Mecanizată a Forțelor Armate ucrainene la sfârșitul lunii februarie 2024. Aceste imagini au fost distribuite și răspândite intens pe rețelele de socializare rusești începând cu 25 aprilie 2024, marcând prima captură atestată a unui vehicul american M1150.
Militarii ucraineni din cadrul unei unităţi a Forțelor pentru Operații Speciale au efectuat un atac cu rachete împotriva unui sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk-M1, a precizat serviciul de presă al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În timpul primei sale vizite în Germania, prim-ministrul britanic Rishi Sunak a subliniat necesitatea ca Europa să continue să sprijine ferm Ucraina. ,,Suntem uniți [cu Germania] prin faptul că dorim să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie", a declarat Rishi Sunak, subliniind că agresiunea militară rusă "să se încheie cu un eșec".
Pentru prima dată, au fost prezentate imagini de la lansarea rachetei balistice CTM-290 pe care Polonia vrea să o achiziţioneze de la Coreea de Sud. Racheta a fost lansată din sistemul Homar-K în prezența reprezentanților guvernului polonez. Raza de zbor a rachetei și caracteristicile focosului sunt apropiate de cele ale rachetei americane ATACMS.
Este posibil ca întârzierea de luni de zile a ajutorului militar american pentru Ucraina să fi dat timp forțelor rusești să atenueze eficienta viitoarelor atacuri cu rachete cu rază lungă de acțiune de tip ATACMS, se precizează într-un raport publicat pe 24 aprilie de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Evaluarea a fost făcută la scurt timp după ce s-a relatat că SUA au început să furnizeze în secret aceste rachete Ucrainei, începând cu luna martie. Statele Unite au livrat pentru prima dată Ucrainei modele mai vechi de rachete ATACMS cu rază medie de acțiune, în toamna anului trecut, după luni de discuţii. Versiunile mai vechi au o rază de acțiune de 165 de kilometri.
În timp ce trupele ucrainene așteaptă muniția promisă de Statele Unite, armata rusă își continuă înaintarea lentă pe teritoriul ucrainean, potrivit presei și analiştilor americani. CNN relatează că satul Ocheretine din regiunea Donețk rămâne în centrul atenției trupelor rusești. Canalul citează grupul ucrainean de monitorizare DeepState, care relatează că rușii avansează spre vest aproape zilnic.
Autoritățile ucrainene solicită tot mai intens Washingtonul să accepte producerea în comun de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, care ar ajuta substanțial Ucraina să se apere de loviturile aeriene ruse, după cum a declarat ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, într-un interviu acordat pentru European Pravda pe 23 aprilie.
Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA a informat, pe 24.04.2024, că grupul de bombardiere strategice americane B-1B Lancer, care s-a aflat timp de o lună la Baza Aeriană Morón din Spania, a revenit în Statele Unite.
Atacul ucrainean cu drone din noaptea de 24 aprilie a fost confirmat de Ministerul rus al Apărării, dar și de șefii regiunilor Smolensk și Lipetsk unde au fost lovite obiective.
SUA au trimis deja în secret rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune în Ucraina, iar Ucraina a lovit Crimeea cu ele săptămâna trecută, relatează Reuters cu referire la un oficial american.
Investițiile chineze în Ungaria se ridică la 6 trilioane de forinți (15,3 miliarde de euro) și vin în principal sub forma construirii de noi fabrici de baterii pentru vehicule electrice, a declarat ministrul Afacerilor Externe și Comerțului, Peter Szijjarto, în timpul vizitei sale la Beijing.
Un proiect militar important, aflat în faza experimentală, care are la bază un soft cu inteligență artificială (AI) dezvoltat de armata americană a avut rezultate mixte pe câmpurile de luptă din Ucraina, deoarece cei care se află în spatele acestuia se străduiesc să trimită date şi formaţiile culese de pe câmpul de luptă, cu metode de secol secolul 21 către militari care luptă în ''tranșee din secolul 19", a relatat New York Times (NYT) la 23 aprilie.
Ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pe 23.04.2024, că, până la sfârșitul acestui an, în dotarea Forțelor Aerocosmice vor fi introduse primele complexe de rachete antiaeriene de tip S-500 Prometheus.
Surse politice și militare de la Tel Aviv au confirmat că demisia anunțată pentru luna august a comandantului Regiunii Centrale a Armatei Israeliene, generalul Yehuda Fox, constituie o lovitură majoră pentru instituția militară.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut în mod constant și insistent aliaților să mărească finanțarea cheltuielilor militare, a reiterat că ajutorul acordat Ucrainei pentru a contracara agresiunea rusă este, de asemenea, o contribuție la securitatea comunității transatlantice însăși.
Rusia ar putea intensifica bombardamentele asupra Ucraina și nu este exclus să-şi aleagă alte ținte pentru viitoarele atacuri, iar cele mai vizate ar putea fi infrastructura de transport, logistica și depozitele militare, se precizează în cel mai recent raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Guvernul ucrainean alocă 8 miliarde grivne (UAH) de la bugetul de stat pentru construirea de fortificații în vederea apărării pozițiilor ucrainene. Această informaţie a fost anunțata de Denis Shmihal, prim-ministrul Ucrainei. Guvernul de la Kiev a reușit să aloce această sumă pentru construcția de fortificații prin redistribuirea cheltuielilor de la bugetul de stat la 23 aprilie 2024.
La 22 aprilie 2024, Agenția pentru achiziții militare din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a încheiat contracte pentru achiziționarea a 4.000 de drone chinezești, dintre care 3.000 de DJI Mavic 3E și 1.000 de sisteme aeriene fără pilot DJI Mavic 3T. Evaluate la 575,2 milioane de grivne ucrainene (aproximativ 14.478.456,98 dolari), aceste achiziții fac parte din obiectivul mai larg al Ucrainei de a achiziționa un total de 20.000 de drone DJI prin intermediul platformei Prozorro.
În ciuda solicitărilor anterioare venite din partea Ucrainei pentru mai multe avioane de atac, un înalt oficial al Pentagonului a declarat că ucrainenii nu sunt interesați de fostele aeronave A-10 Warthogs ale U.S. Air Force.
Potrivit site-ului Itamilradar.com, pe 23.04.2024, portavionul francez Charles de Gaulle (R91) a părăsit portul Toulon și a început executarea operațiunii Akila, menită să consolideze prezența navală franceză în Marea Mediterană.
Faptul că Pakistanul, țară fondatoare a Organizației Cooperării Islamice (OCI) și una dintre cele opt puteri nucleare recunoscute oficial nu are o poziție fermă față de ceea ce pro-palestinienii numesc “genocidul Israelului din Gaza”, ridică tot mai multe semne de întrebare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DefenseRomania și pe 
